Ora exacta pe glob
Masurarea timpului a fost o preocupare a omului inca din cele mai vechi civilizatii. Cum a inceput totul, descoperirile primelor unelte de masurare a timpului pana la prezentarea Big Ben-ului.
Masurarea timpului a fost o preocupare a omului inca din cele mai vechi civilizatii. La inceput a fost doar delimitarea zi-noapte, apoi oamenii si-au masurat timpul in functie de fazele lunii, a inceput impartirea calendarului pe anotimpuri.
Pentru masurarea timpului in antichitate se foloseau ceasurile solare, au urmat clepsidrele, lumanarile gradate sau betisoarele incandescente gradate, au urmat orologiile si mai apoi ceasurile si cronometrele.
Oamenii aveau nevoie sa masoare ora exacta pentru a-si putea organiza viata sociala, religioasa, economica. Nevoia de precizie la secunda a intervenit si s-a acutizat odata cu aparitia si dezvoltarea cailor ferate in intreaga lume.
Un prim ceas mecanic a fost atestat abia in Evul Mediu, in Europa Occidentala. Villard de Honnecourt a inventat in 1237 regulatorul cu bara, care avea sa mentina constanta viteza rotilor dintate ale mecanismelor descoperite pana atunci pentru construirea de ceasuri.
Primul orologiu mecanic din Europa a fost atestat in 1283 si era amplasat in in turnul manastirii Dunstable. Cel mai mai vechi turn cu ceas din Anglia este cel de la catedrala din Exeter, pus in functiunie in 1284. Catre sfarsitul secolului al XIII-lea, tot mai multe ceasuri sunt amplasate in turnurile diverselor constructii din Anglia, cum ar fi Palatul Westminster, Catedrala Saint Paul, Canterbury etc.
Primele ceasuri portabile, cu arc au aparut la inceputul secolului al XVI-lea, insa acestea nu aveau precizie din cauza ca viteza de rotatie a mecanismului scadea pe masura ce arcul devenea mai putin incordat. Problema a fost rezolvata abia in a doua jumatate a secolului, gratie balansierului cu arc, introdus de Christian Huygens si care oscila asemenea unui pendul, iar in urmatoarele decenii mecanismul a fost perfectionat pana intr-acolo incat ceasurile au ajuns la o precizie de o sutime de secunda pe zi (1889, Sigmund Riefler).
Ceasurile electronice au aparut abia in 1927, dupa cateva decenii de cercetare si dupa ce dezvoltarea electronicii a ajutat la realizarea unor oscilatori foarte stabili cum sunt cei din cristal de cuart.
Big Ben, cel mai cunoscut ceas din lume
La Palatul Westminster s-a construit un turn cu ceas in 1288, insa acesta a fost inlocuit peste secole de Big Ben, probabil cel mai cunoscut ceas din lume si despre care multi cred ca este cel in functie de care se stabileste ora exacta pe glob.
Big Ben este cel mai mare ceas cu clopot si patru fete si este al treilea turn cu ceas, ca inaltime, din lume. Big Ben a fost pus in functiune in 31 mai 1859. Turnul actual a fost inaltat ca parte din proiectul lui Charles Barry pentru noul palat Westminster, dupa ce cel vechi a fost distrus de un incendiu in 16 octombrie 1834. Barry, arhitect-sef al Palatului, a apelat pentru proiectarea turnului cu ceas la Augustus Pugin.
Turnul are o inaltime de 96,3 m; primii 61 m sunt construiti din caramida invelita in calcar de Anston colorat cu nisip, restul fiind din fier. Turnul are fundatia pe o placa de beton patrata cu latura de 15 m si o grosime de 3m, turnata la o adancime de 4 m.
Cele patru fete ale ceasului se afla la o inaltime de 55 m. Fetele sunt fixate intr-un cadru de fier cu diametru de 7 m, care sustine 312 bucati de sticla de opal. Cadrul fiecarei fete este aurit, iar la baza fiecarei fete este gravata inscriptia in latina „Domine salvam fac reginam nostram Victoriam Primam”(„Doamne, apara pe a noastra regina Victoria Intaia”, in traducere).
Mecanismul ceasului atat de celebru pentru precizia sa, a fost proiectat de avocatul si ceasornicarul amator Edmund Beckett Denison si de George Airy, Astronomul Regal. Lucrarile de constructie au fost incredintate ceasornicarului Edward John Dent si finalizate, dupa moartea sa, in 1853, de fiul sau vitreg, Frederick Dent, in 1854.
Cum turnul a fost terminat abia in 1859, Denison a avut timp sa faca experimente si a inlocuit regulatorul si remontoarul proiectate initial cu regulatorul gravitational dublu cu trei picioare, care asigura cea mai buna separare intre pendul si mecanismul ceasului. Pendulul este instalat intr-o cutie inchisa ermetic aflata sub camera ceasului.
Ora exacta a globului se da de la Greenwich
Timpul de referinta pentru definirea fusurilor orare este timpul universal coordonat (UTC), care are la origine timpul civil al observatorului astronomic de la Greenwich. In momentul de fata, timpul universal coordonat este definit pe baza timpului atomic, cu niste corectii aplicate in vederea pastrarii lui in sincronism cu rotatia Pamantului. Timpul civil al meridianului 0° este timpul universal coordonat (prescurtat UTC). Timpul universal coordonat coincide cu timpul legal al fusului orar cuprins intre 7°30‘ longitudine vestica si 7°30‘ longitudine estica.
Timpul legal al fiecarui fus orar este specificat relativ la UTC.
De exemplu, pentru fusul orar cuprins intre 22°30‘ si 37°30‘ longitudine estica, adica pentru fusul avand ca meridian central meridianul de 30° longitudine estica, ora exacta este egala cu UTC+2h. Asta inseamna ca daca UTC este 15 octombrie ora 12:32, fusul orar UTC+2 are ca timp legal 15 octombrie ora 14:32. In acelasi moment, fusul orar UTC+12h are ca timp legal 16 octombrie ora 00:32, iar fusul orar UTC-12h are timpul legal 15 octombrie ora 00:32.
Diferenţa de timp legal de fix 24 de ore exista la limita meridianului 180°. Acesta are asociate două fusuri orare. Un fus se intinde de la meridianul 172°30‘ longitudine estica pana la meridianul 180° si are timpul legal egal cu UTC+12h. Celalalt fus se intinde de la meridianul 180° pana la meridianul 172°30‘ longitudine vestica si are timpul legal egal cu UTC-12h. Linia de demarcatie dintre cele două fusuri orare(meridianul 180°) se numeste linia de schimbare a datei.
In prezent, Romania foloseste fusul orar UTC+2 intre ultima duminica din octombrie si ultima duminica din martie, interval in care este in vigoare ora de iarna, iar intre ultima duminica din martie si ultima duminica din octombrie este folosit fusul orar UTC+3.