Clerul a condus o renaștere creștină rară în orașul irakian, primindu-l pe Papa Francis

În timp ce luptătorii Statului Islamic au avansat în nordul Irakului în 2014, fiul lui Mazen Shemes, în vârstă de nouă ani, a fost ucis de un mortar. Familia a trebuit să-l îngroape repede înainte de a fugi în aceeași noapte, alături de alte mii de alte familii creștine.
Cinci ani mai târziu, fermierul în vârstă de 47 de ani s-a întors în orașul Qaraqosh, parte dintr-un val de oameni care, susținuți de liderii bisericii, și-au repopulat străzile goale și au reconstruit casele lăsate în ruină de militanții extremiști.

„Acesta este pământul nostru. Nu putem doar să îl abandonăm și să plecăm ”, a spus Shemes, stând în grădina sa unde cresc copaci tineri.

Aproximativ jumătate din enclava creștină din Qaraqosh s-a întors de la înfrângerea Statului Islamic în 2017, un semn rar de speranță pentru o comunitate devastată de descendența Irakului în violența islamistă după invazia SUA din 2003.

Populația creștină a Irakului, de aproximativ 1,5 milioane, acum vreo 20 de ani, se ridica la 300.000, iar mulți dintre aceștia vor să plece pentru că văd puține perspective într-o țară devastată de război, unde milițiile șiite și celulele militante  reprezintă încă o amenințare.

Papa Francis va vizita marea biserică restaurată a orașului – cea mai mare din Irak – duminică, ca parte a unui turneu de patru zile al țării, menit să ridice moralul și să evidențieze dificultățile cu care se confruntă comunitățile creștine.
Pentru clerul catolic care a condus lucrările de reconstrucție și a ajutat familiile să se întoarcă în orașul de lângă Mosul – capitala de facto a Statului Islamic – călătoria sa este o sursă de mândrie imensă.

„Încercăm să facem cât putem”, a spus părintele Ammar Yako, un preot sirian catolic care supraveghează renovarea Marii Biserici Imaculate din Qaraqosh din 2019. „Dar atunci Dumnezeu rămâne cel care decide ce va ni se întâmplă ”.
Printre primii care s-au întors în oraș, centrul principal al districtului Hamdaniya, după eliberarea de statul islamic, a fost și clerul.

Înglobat cu forțele de securitate imediat după reluarea Qaraqosh, părintele Ammar și-a amintit șocul de a vedea distrugerea.
„Au fost arse peste 2.000 de case”, a spus el. Alții au fost sfâșiați de atacurile aeriene împotriva militanților. Nu exista apă sau electricitate.

Impunătoarea Biserică Imaculată a fost profanată de militanți și devastată de foc. Dar părintele Ammar a fost mulțumit că, cel puțin, a rămas în picioare. „Am început să mă gândesc că poate vom reuși să o reconstruim.”

Liderii bisericii locale din diferite confesiuni au conceput un plan pentru a încuraja familiile să se întoarcă în oraș cu 50.000 de oameni, strângând fonduri în principal de la organizații neguvernamentale creștine străine.

„Am decis să începem prin reconstruirea caselor, astfel încât oamenii să vină acasă”, a spus arhiepiscopul sirian catolic de Mosul Yohanna Petros Mouche, adăugând că bisericile vor veni în continuare. Părintele Georges Jahola a fost pus la conducere.

Cu o echipă de aproximativ 20 de ani, părintele Georges a început să analizeze orașul, să evalueze pagubele și să aloce fonduri pentru a sprijini familiile care au început să vină înapoi. Peste jumătate din casele avariate au fost restaurate.
Dar fondurile pentru reconstrucție s-au consumat, împiedicându-l pe părintele Georges să termine lucrarea. Aproximativ 2.000 de case din oraș rămân goale, iar liderii bisericii se opun ideii de a permite irakienilor din alte zone să se mute.

„Dacă ne pierdem pământul, ne pierdem identitatea”, a explicat părintele Georges, analizând o hartă care arăta enclava creștină din Qaraqosh înconjurată de terenuri alocate altor grupuri religioase despre care localnicii simt că ar putea pune în pericol identitatea orașului lor.

Părintele Ammar speră că, credincioșii vor putea curând să se roage din nou în mod regulat în Marea Biserică Neprihănită, o clădire din piatră gri și galbenă, cu un acoperiș roșu distinct care iese în evidență printre casele din jur.

Voluntarii curățau și decorau recent clădirea înainte de vizita Papei. Urmele de ardere din interiorul bisericii au fost lăsate neatinse, ceea ce amintește fragilitatea comunității creștine din Irak.

Sursa: Financiarul.ro