„Umanitatea a devenit o armă de extincție în masă”: ONU | Știri de mediu

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a criticat corporațiile multinaționale pentru că au transformat ecosistemele lumii în „jucării profitabile” și a avertizat că necorectarea cursului va duce la rezultate catastrofale.

„Cu apetitul nostru nesfârșit pentru o creștere economică necontrolată și neuniformă, umanitatea a devenit o armă a dispariției în masă”, a spus el marți la ceremonia de deschidere a discuțiilor despre biodiversitate de la Montreal.

Aproape 200 de țări s-au adunat la Conferința Națiunilor Unite privind biodiversitatea din 7 până în 19 decembrie, cea de-a 15-a reuniune a Conferinței părților (COP15) la Convenția privind diversitatea biologică (CBD).

Conferința va avea ca scop adoptarea cadrului global de biodiversitate post-2020, o foaie de parcurs globală pentru conservarea, protecția, restaurarea și gestionarea durabilă a biodiversității și a ecosistemelor pentru următorul deceniu.

Un milion de specii sunt în pericol de dispariție, o treime din tot terenul este grav degradat și sol fertil se pierde, iar poluarea și schimbările climatice accelerează degradarea oceanelor.

„Tratăm natura ca pe o toaletă”, a spus Guterres. „Și în cele din urmă, ne sinucidem prin procură”, efectele fiind resimțite în locuri de muncă, foame, boli și deces.

„Această conferință este șansa noastră de a opri această orgie de distrugere”, a adăugat el.

Pierderea inversă a biodiversităţii

Speciile dispar într-un ritm nemaivăzut în 10 milioane de ani. Până la 40% din suprafețele terestre ale Pământului sunt considerate degradate, conform unei evaluări a Global Land Outlook 2022 a Organizației Națiunilor Unite.

Peste 10.000 de participanți, inclusiv oficiali guvernamentali, oameni de știință și activiști, participă la summit, pe fondul apelurilor din partea conservatoriștilor și a întreprinderilor de a proteja resursele naturale și de a opri pierderea speciilor.

Negociatorii speră că summitul de două săptămâni al ONU va duce la un acord care să garanteze că există mai multă „natură” – animale, plante și ecosisteme sănătoase – în 2030 decât există acum. Dar modul în care acest progres este urmărit și măsurat va trebui să fie convenit de toate cele 196 de guverne semnatare ale CBD.

Proiectele de ținte pentru cadrul pe 10 ani includ un angajament de bază de a pune cel puțin 30% din zonele lor terestre și marine în conservare până în 2030, un obiectiv denumit adesea obiectivul „30 până la 30”. În prezent, doar aproximativ 17% din suprafața terestră a lumii se află sub un fel de protecție, în timp ce mai puțin de 8% din oceanul global este protejat.

Noua țintă se va baza în mare măsură pe implicarea popoarelor indigene, care gestionează pământul care găzduiește aproximativ 80% din biodiversitatea rămasă a Pământului.

Diviziunile rămân

Au apărut deja diviziuni cu privire la problema cheie a finanțării, țările bogate fiind sub presiune pentru a canaliza mai mulți bani către țările în curs de dezvoltare pentru conservare.

Proiectul de acord este încă plin de fraze între paranteze, indicând o lipsă de acord, au spus negociatorii. În timp ce iterațiile anterioare ale acordului aveau aproximativ 900 de paranteze, acest număr a crescut la aproximativ 1.400 în timpul discuțiilor din zilele premergătoare COP15.

Unele dintre cele mai dificile domenii includ dacă să includă eforturi de reducere a emisiilor de încălzire climatică, dacă să impună un termen limită pentru eliminarea treptată a pesticidelor și cum să ne asigurăm că națiunile sărace au finanțarea necesară pentru refacerea zonelor degradate.

Speranțele au fost deja spulberate de absența liderilor mondiali, în afară de premierul canadian Justin Trudeau.

Trudeau a subliniat necesitatea ca țările să atingă obiectivul „30 până la 30”. El a mai spus că Canada va aloca 350 de milioane de dolari pentru finanțarea internațională a biodiversității.

Pierderile economice din degradarea ecosistemelor sunt estimate la 3 trilioane de dolari anual până în 2030.

„Există multe dezacorduri între guverne”, a spus Trudeau. „Dar dacă nu putem fi de acord ca lume asupra a ceva la fel de fundamental precum protejarea naturii, atunci nimic altceva nu contează.”

Discuțiile ONU privind biodiversitatea, desfășurate o dată la doi ani, nu au atras niciodată aceeași atenție ca principalul subiect de mediu din lume: discuțiile anuale ale ONU privind schimbările climatice. Dar există o conștientizare tot mai mare că protejarea naturii și controlul schimbărilor climatice merg mână în mână.

Ecosistemele sănătoase, cum ar fi pădurile și pajiștile de alge, sunt esențiale pentru controlul încălzirii globale. În același timp, creșterea temperaturilor globale amenință din ce în ce mai multe ecosisteme și specii care nu se pot adapta rapid sau se deplasează la clime mai reci.

COP15 este în prezent prezidată de China, dar nu găzduiește întâlnirea din cauza pandemiei de COVID.

China ar fi trebuit să organizeze summitul în orașul Kunming, dar a amânat evenimentul de patru ori față de data inițială din 2020 din cauza COVID, înainte de a accepta să țină discuțiile la Montreal.