Ce trebuie să știi despre sarcina cu risc. 5 soluții recomandate

Sarcina este un moment de bucurie pentru viitorii părinți: o nouă viață se pregătește să vină pe lume și asta aduce o stare de împlinire unică. Atunci când medicul obstetrician îți vorbește, însă, despre o sarcină cu risc, prin mintea ta trec un milion de temeri și de întrebări. În acest articol poți descoperi informații utile pentru o sarcină sănătoasă. 

Ce este sarcina cu risc?

Sarcina cu risc este definită ca o sarcină în care există un risc mai mare decât media de apariție a unor probleme medicale înainte, în timpul sau imediat după naștere. O sarcină cu risc impune o monitorizare specială, mai atentă, iar complianța mamei și experiența medicului duc, de cele  mai multe ori, la un final fericit [1]. 

Factori predispozanți pentru sarcina cu risc

Există o serie de factori specifici care sunt considerați asociați unei sarcini cu risc:

• Vârsta maternă mai mare de 35 ani;
• Stilul de viață: fumat, consum de alcool și droguri;
• Probleme de sănătate maternă: hipertensiune arterială, obezitate, diabet, epilepsie, afecțiuni tiroidiene, afecțiuni cardiace, astm necontrolat, boli infecțioase;
• Complicații legate de sarcină: poziția placentei, creștere fetală sub percentila 10, sensibilizare la factorul Rh;
• Sarcina multiplă;
• Antecedentele legate de sarcină: sarcini anterioare cu preeclampsie, naștere prematură [2]. 

Soluții pentru o sarcină sănătoasă

Dacă dorești să previi o sarcină cu risc sau să te asiguri că sarcina ta cu risc va ajunge la termen trebuie să iei unele măsuri suplimentare de siguranță. 

1. Mergi la un consult preconcepție

Dacă este vorba despre o sarcină planificată, încearcă să programezi un consult preconcepție la un medic specializat pe sarcini cu risc. Probabil că ți se va recomanda să încerci să ajungi la o greutate sănătoasă, sau să iei un supliment zilnic de acid folic. Vei discuta despre eventuala patologie preexistentă și, dacă va fi necesar, dozele vor fi ajustate în așteptarea momentului concepției. De asemenea, se va discuta despre riscurile de a naște un bebeluș cu o afecțiune genetică [2].

2. Mergi la toate consultațiile de monitorizare a sarcinii

În cazul unei sarcini fără risc, controlul lunar este suficient. Pe de altă parte, în sarcina cu risc este foarte posibil ca medicul să dorească să te monitorizeze mai atent și mai frecvent. Nu rata aceste programări și, dacă ți se recomandă, consultă un specialist în genetică, în medicină materno-fetală, în neonatologie sau în alte domenii medicale. Uneori, este nevoie de o întreagă echipă de specialiști care să intervină pentru binele tău și al viitorului copil [2]. 

3. Elimină riscurile pe care le poți controla

Țigările, alcoolul, drogurile dau dependență, iar renunțarea la ele necesită voință, efort, susținere și ajutor specializat. Discută cu medicul ce alternative ai.

Nu lua suplimente alimentare sau suplimente din plante înainte de a vedea, împreună cu medicul, dacă sunt sigure în sarcină și în situația ta particulară. 

4. Fă investigațiile suplimentare recomandate

În funcție de istoricul medical și de factorii de risc, medicul obstetrician poate recomanda o serie de investigații suplimentare față de cele efectuate în mod normal. Lista poate include:

• Ecografii specializate care urmăresc îndeaproape dezvoltarea bebelușului și a organelor sale interne;
• Teste genetice neinvazive, menite să identifice un eventual sindrom genetic;
• Teste genetice invazive de tipul amniocentezi sau biopsiei de vilozități corionice, care urmăresc identificarea unor boli genetice și confirmarea sau infirmarea unei suspiciuni de diagnostic;
• Ecografii frecvente pentru măsurarea lungimii colului uterin;
• Analize de sânge și urină mai frecvente decât în mod normal;
• Monitorizarea fetală, menită să evalueze starea de bine a viitorului bebeluș [1]. 

5. Informează-te în legătură cu semnalele de alarmă

De multe ori, chiar și în cazul unei sarcini cu risc, intervenția promptă atunci când ceva merge rău poate salva atât mama, cât și produsul de concepție. Pentru asta este important să știi care sunt semnalele de alarmă care ar trebui să te trimită imediat la cabinetul medicului sau la camera de gardă:

• Sângerare vaginală sau o secreție vaginală apoasă;
• Dureri puternice de cap;
• Dureri ale abdomenului inferior;
• Activitate fetală redusă;
• Durere sau usturime la urinare;
• Modificări de vedere, inclusiv vedere ca prin ceață;
• Umflarea bruscă și severă a feței, mâinilor sau picioarelor;
• Febră și/sau frisoane;
• Greață și vărsături persistente;
• Gânduri de a-ți face rău, ție sau bebelușului [3]. 

Orice sarcină cu risc are perioade mai bune și mai perioade mai proaste. E un roller coaster în care e bine să încerci să te menții optimistă și să ai grijă de tine însăți. 

Bibliografie:

1. https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/pregnancy-week-by-week/in-depth/high-risk-pregnancy/art-20047012#:~:text=Lifestyle%20choices.,infections%20can%20increase%20pregnancy%20risks. afisat la 11.08.2022
2. https://kidshealth.org/en/parents/high-risk.html  afisat la 11.08.2022
3. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/staying-healthy-during-pregnancy/high-risk-pregnancy-what-you-need-to-know  afisat la 11.08.2022