Un studiu realizat de cercetători români a identificat microplastice în diverse specii de pește și fructe de mare consumate frecvent pe litoralul românesc. Șprotul, rapana și midiile sunt contaminate, conform datelor publicate în Revista Ioana.
Contaminare extinsă cu microplastice
Analizele de laborator au indicat o prezență a particulelor de plastic în organismele marine. Peste 93% dintre exemplarele de șprot și rapană investigate conțineau microplastice, arată studiul. În cazul midiilor, procentul a fost de 66,7%.
Particulele au fost identificate nu doar în sistemul digestiv, ci și în țesuturile moi ale organismelor marine, indicând o contaminare constantă, nu doar o ingestie accidentală, precizează studiul.
Ce sunt microplasticele și de unde provin
Microplasticele sunt fragmente de plastic cu dimensiuni sub 5 milimetri. Acestea provin din degradarea deșeurilor sau din surse industriale și textile. Cel mai frecvent tip de microplastic descoperit în organismele marine analizate au fost fibrele.
Culorile predominante ale microplasticelor identificate au fost negru, albastru și transparent. Studiul menționează că acestea pot proveni din haine sintetice, plase de pescuit, ambalaje sau alte deșeuri.
Deșeurile se degradează sub acțiunea factorilor de mediu odată ajunse în mediul marin, eliberând particule din ce în ce mai mici. Viețuitoarele acvatice le ingerează, intrând astfel în lanțul trofic.
Cum ajung microplasticele în lanțul alimentar
Prezența microplasticelor în organismele marine sugerează că acestea sunt ingerate accidental. Peștii și moluștele le preiau prin filtrarea apei în timpul hrănirii sau prin consumul altor organisme deja contaminate.
Studiul evidențiază cazul rapanei, un prădător marin la care se manifestă transferul trofic. Microplasticele se transmit de-a lungul lanțului alimentar prin acest fenomen, iar nivelul de contaminare crește de la o specie la alta, putând ajunge la consumatorul final.
Cercetarea arată că microplasticele reprezintă o problemă sistemică ce afectează întregul ecosistem marin. Șprotul, rapana și midiile sunt specii consumate la scară largă în România, ceea ce înseamnă că particulele de plastic pot ajunge indirect în alimentația umană.
Riscuri potențiale pentru sănătatea umană
Deși studiul nu stabilește o cauzalitate directă între consumul acestor specii și apariția unor afecțiuni, specialiștii avertizează asupra pericolelor. Microplasticele pot transporta substanțe toxice, metale grele sau microorganisme patogene.
Ingerarea constantă a acestor particule ar putea favoriza inflamații la nivel celular sau alte dezechilibre biologice. Revista Ioana precizează că aceste efecte sunt încă studiate la nivel internațional pentru a stabili cu exactitate impactul pe termen lung.
Marea Neagră, vulnerabilă la poluarea cu plastic
Marea Neagră este considerată una dintre cele mai vulnerabile mări din Europa la poluarea cu plastic. Dunărea transportă cantități mari de deșeuri din interiorul continentului, pe care le varsă în mare.
Acest flux de poluare contribuie la acumularea microplasticelor în sedimente și în organismele marine. Efectele se resimt în pescuit, turism și siguranța alimentară.
Măsuri necesare pentru reducerea poluării
Cercetătorii subliniază importanța continuării studiilor pentru a înțelege mai bine sursele microplasticelor și impactul real asupra sănătății umane. Monitorizări pe termen lung și analize suplimentare sunt necesare pentru a formula recomandări clare pentru autorități și populație.
Rezultatele pot fundamenta politici publice mai stricte privind gestionarea deșeurilor și reducerea plasticului de unică folosință. Un efort comun este necesar pentru diminuarea poluării cu plastic.
Autoritățile pot contribui prin reglementări și investiții în infrastructura de colectare și reciclare. Populația poate avea un rol important prin reducerea consumului de plastic și prin susținerea inițiativelor de mediu.
Datele studiului indică un nivel de poluare care afectează direct lanțul alimentar, ridicând semne de întrebare despre siguranța produselor marine.
