Panică? Poate inutilă. Un studiu amplu, cu peste un milion de femei implicate, vine cu vești liniștitoare. Terapia hormonală de substituție, administrată la menopauză, nu pare să crească riscul de demență. Verdictul era așteptat. Ar putea schimba percepția asupra acestui tratament controversat. Gata cu emoțiile?, conform Bravonet.
Analiza, publicată în The Lancet Healthy Longevity și prezentată de HotNews, a adunat date din zece studii anterioare. O imagine detaliată asupra efectelor terapiei hormonale. Vârsta de începere sau durata tratamentului? Nu influențează riscul de demență. O veste bună, mai ales că FDA a eliminat avertismentele legate de demență încă din noiembrie 2025. Surprinzător sau nu, iată unde am ajuns.
De ce femeile sunt mai vulnerabile? Estrogenul, element cheie
Cifrele sunt crunte. Aproximativ 57 de milioane de oameni suferă de demență la nivel global. Două treimi din cazuri? Femei. Trăiesc mai mult, au un risc genetic mai mare și, mai ales, pierd estrogenul la menopauză. Un studiu recent, apărut în Psychological Medicine, a arătat că menopauza e asociată cu pierderea substanței cenușii în hipocampus. O zonă cerebrală crucială pentru memorie și afectată de Alzheimer. Coincidență?
„Aceste regiuni sunt cele care se degradează în cazul maladiei Alzheimer și menopauza ar putea amplifica riscul unor modificări cerebrale odată cu înaintarea în vârstă”, a explicat profesoara Barbara Sahakian de la Cambridge pentru BBC. Menopauza ar putea juca un rol important în declinul cognitiv. Atât.
Ceața mentală dispare. Dar Alzheimerul? Mister total
Bufeuri, transpirații nocturne, schimbări bruște de dispoziție. Și, poate cel mai frustrant, acea ceață mentală care te face să uiți de ce ai intrat într-o cameră. Terapia hormonală ameliorează aceste simptome. Dar previne demența? Aici e incertitudinea. „Pentru mine, cel mai important lucru este că nu există date care să arate că terapia de substituție hormonală înrăutățește boala Alzheimer”, spune tranșant Dr. G. Thomas Ruiz, medic obstetrician-ginecolog la MemorialCare Orange Coast Medical Center din SUA.
Știm că ceața mentală se ameliorează. Memoria devine mai clară. Dar dacă asta va duce la un risc mai mic de Alzheimer? Rămâne de văzut. „Acum, dacă asta va duce în cele din urmă la un risc scăzut de Alzheimer, cine știe?”, se întreabă retoric medicul. Nimic nou.
Europa, sceptică. Frica persistă
Aproximativ 25,2 milioane de femei din Europa au între 45 și 60 de ani. Sunt în perimenopauză sau postmenopauză. Puține apelează la terapia hormonală. Frica de efectele adverse pe termen lung persistă. Un sondaj citat de Statista arată că un sfert dintre femeile la menopauză din Europa refuză tratamentul din cauza îngrijorărilor. Aproape jumătate dintre medicii europeni recunosc că nu au prescris terapia hormonală tocmai din cauza temerilor pacientelor.
Diferențele între țări sunt uriașe. În Italia, utilizarea rămâne rară. În Franța, peste jumătate dintre femeile cu simptome recurg la terapie. Piața europeană a fost evaluată la aproape 5 miliarde de dolari în 2024 și ar putea ajunge la 9 miliarde până în 2033. Ironia sortii, nu?
Cum ne protejăm creierul? Sfaturi utile
Decizia de tratament ar trebui luată împreună cu medicul. Ghidul Societății de Obstetrică și Ginecologie din România recomandă inițierea terapiei între 50 și 59 de ani. Nu avem suficiente dovezi pentru a trage concluzii clare legate de momentul începerii, durata sau forma terapiei hormonale. Asta înseamnă că decizia de tratament ar trebui să țină cont de severitatea simptomelor și de beneficiile și riscurile cunoscute, nu de prevenția demenței, a explicat Melville. Michelle Dyson, director general la Alzheimers Society din UK, recomandă exerciții fizice regulate, renunțarea la fumat și limitarea alcoolului. Dr. Christelle Langley de la Cambridge subliniază cât de mult contează sprijinul psihologic și încurajează femeile să vorbească despre ce li se întâmplă. Pe termen lung, menținerea tensiunii, glicemiei și colesterolului în limite normale face diferența. Lectura, puzzle-urile, învățarea unei limbi străine activitățile care solicită creierul sunt printre puținele lucruri care pot susține sănătatea cognitivă. Restul? Rămâne de cercetat. Conform informatiilor publicate de Bravonet, viitoarele studii vor fi cruciale pentru a elucida complet misterul demenței.
