Vitamina D, un aliat surprinzător în lupta cu diabetul? Un studiu recent răstoarnă tot ce știam. Reducere de 19% a riscului de diabet de tip 2. Dar nu te grăbi să iei suplimente. Efectul depinde de genele tale.
Potrivit News24, cercetătorii de la Universitatea Tufts din Massachusetts au descoperit că suplimentele de vitamina D pot reduce riscul de a dezvolta diabet de tip 2 la adulții cu prediabet, dar numai dacă aceștia au anumite variații genetice. Cifrele sunt alarmante: doar în Marea Britanie, aproape 5 milioane de oameni au diabet, iar alte 6 milioane suferă de prediabet. Oare vitamina D e soluția?
Prediabetul, o bombă cu ceas?
Prediabetul este o afecțiune în care nivelul zahărului din sânge este mai mare decât în mod normal, dar nu suficient de mare pentru a fi diagnosticat ca diabet de tip 2. Lăsat netratat, prediabetul evoluează, de cele mai multe ori, în diabet de tip 2, o boală cronică cu complicații severe. „Dacă putem amâna perioada în care o persoană trăiește cu diabet, putem opri unele dintre aceste efecte secundare dăunătoare sau le putem diminua severitatea”, a declarat Bess Dawson-Hughes, cercetător principal la Universitatea Tufts.
Ce a scos la iveală studiul D2d?
Pentru a ajunge la aceste concluzii, oamenii de știință au analizat datele din studiul clinic D2d, publicate în JAMA Network Open. Studiul a testat efectul unei doze zilnice de 4.000 de unități (UI) de vitamina D, comparativ cu un placebo, pe un eșantion de peste 2.000 de adulți americani cu prediabet. Scopul? Să vadă dacă o doză mare poate scădea șansele ca acești indivizi cu risc ridicat să dezvolte boala. Vitamina D, esențială pentru sănătatea oaselor, dinților și mușchilor, pare să aibă un rol și în controlul glicemiei.
Secretul se ascunde în ADN
Cum funcționează, mai exact? Vitamina D circulă în sânge și este transformată în forma sa activă, legându-se de un receptor specific. Cercetătorii s-au întrebat dacă diferențele genetice ale acestui receptor ar putea explica de ce unii oameni beneficiază de suplimente, iar alții nu. Celulele pancreatice care produc insulină au receptori de vitamina D, ceea ce sugerează că vitamina poate influența eliberarea insulinei și controlul zahărului din sânge. Coincidență? Greu de crezut.
Genetica, factorul decisiv?
Participanții la studiu au fost împărțiți în două grupuri, în funcție de răspunsul la suplimentare. Persoanele cu o variație genetică numită AA, prezentă la aproximativ 30% din populație, nu au răspuns la tratamentul cu vitamina D. În schimb, adulții cu alte două variații, AC și CC, au înregistrat o reducere semnificativă a riscului de a dezvolta diabet. Surprinzător sau nu, o simplă vitamină poate avea un efect personalizat.
Atenție la dozaj!
Profesorul Anastassios Pittas de la Universitatea Tufts a subliniat că vitamina D este ieftină și ușor de administrat. Dar autorii studiului avertizează publicul să nu ia doze mari de vitamina D fără aviz medical. Sistemul public de sănătate din Marea Britanie (NHS) recomandă să nu se depășească 100 de micrograme (4.000 UI) pe zi. Prea multă vitamina D poate duce la acumularea de calciu în organism, afectând oasele, rinichii și inima. Așadar, prudență!
