# După concediere, cererea de șomaj trebuie depusă în 10 zile pentru plata de la încetarea contractului > Salariul restant poate fi cerut în trei ani. Pentru șomaj sunt necesare minimum 12 luni de cotizare din ultimele 24 și alte condiții legale. Publicat: 22 noiembrie 2026, 09:26 · Actualizat: 22 noiembrie 2026, 09:26 · Autor: Radu Constantinescu · Categorie: [Economie](https://stiri.com.ro/category/economie/index.html.md) · Pagina web: https://stiri.com.ro/2026/11/22/dupa-concediere-cererea-de-somaj-trebuie-depusa-in-10-zile-pentru-plata/ · Publicație: Stiri.com.ro ![Drepturi la concediere solicitate prin documente](https://stiri.com.ro/wp-content/uploads/2026/11/drepturi-la-concediere-1024x682.jpg) **Salariații eligibili pentru indemnizația de șomaj trebuie să depună cererea în 10 zile pentru a primi banii începând cu încetarea contractului. Depășirea acestui termen mută începutul plății la data solicitării, dacă aceasta este depusă în limita a 12 luni.** Dreptul depinde de motivul încetării raportului de muncă și de îndeplinirea condițiilor legale. Separat de șomaj, angajatorul are de achitat drepturile salariale acumulate și concediul cuvenit, rămas neefectuat, inclusiv salariaților care demisionează. ## Șomajul se acordă numai dacă sunt îndeplinite toate condițiile Pentru indemnizație, încetarea contractului trebuie să aibă o cauză neimputabilă salariatului, adică una care nu îi poate fi reproșată acestuia. Desființarea postului, inaptitudinea medicală sau necorespunderea profesională pot permite acordarea ajutorului. Plecarea prin demisie obișnuită nu îndeplinește, în general, această cerință. Legea nr. 76/2002 impune și următoarele condiții, care trebuie îndeplinite simultan: - Un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în intervalul ultimelor 24 de luni. - Lipsa veniturilor sau venituri inferioare indicatorului social de referință. - Neîndeplinirea condițiilor pentru pensionare. - Înregistrarea solicitantului la agenția pentru ocuparea forței de muncă. În 2026, indicatorul social de referință este de 660 de lei, iar partea fixă a indemnizației ajunge la 495 de lei. Stagiul de cotizare stabilește adaosul: 3%, 5%, 7% ori 10% din media veniturilor care au servit drept bază de calcul în ultimele 12 luni de cotizare. Un exemplu orientativ: pentru o asemenea medie de 6.000 de lei, aplicarea cotei de 3% înseamnă un adaos de 180 de lei. Împreună cu partea fixă, rezultă o indemnizație lunară de 675 de lei. Durata plății depinde tot de cotizare: 6 luni pentru un stagiu de cel puțin un an, 9 luni pentru minimum 5 ani și 12 luni pentru un stagiu care depășește 10 ani. După expirarea a 12 luni de la încetarea contractului, indemnizația nu mai poate fi solicitată pentru acea încetare. ## Calculul final include salariul și concediul rămas Angajatorul plătește perioada efectiv lucrată până la încheierea contractului, împreună cu drepturile cuvenite pentru ore suplimentare, sporuri, prime și celelalte sume prevăzute de contract sau de regulile aplicabile. Scadența salariului rămâne cea obișnuită de la locul de muncă. Plecarea nu creează o dată legală unică pentru achitarea tuturor sumelor. Compensarea în bani a concediului neefectuat este permisă de Codul muncii atunci când contractul încetează. Intră în calcul zilele cuvenite pentru perioada lucrată, din care se scad cele deja folosite. Planificarea anuală nu stabilește, singură, câte zile trebuie plătite. Calculul pornește de la media zilnică a drepturilor salariale relevante aferente ultimelor trei luni. Această medie se înmulțește cu numărul zilelor de concediu de compensat. De aceea, verificarea presupune atât evidența concediilor, cât și drepturile salariale incluse în calcul. Pentru ultima lună lucrată integral, un calcul orientativ la un brut de 6.000 de lei, fără deduceri sau alte drepturi, dă același rezultat indiferent dacă salariatul demisionează ori este concediat. Contribuția pentru pensie, de 25%, reprezintă 1.500 de lei; contribuția pentru sănătate, de 10%, reprezintă 600 de lei. După aceste rețineri, baza rămasă este de 3.900 de lei. Impozitul de 10% înseamnă 390 de lei, astfel că netul ajunge la 3.510 lei. La acesta se adaugă separat, după calcularea lor, concediul nefolosit și celelalte drepturi certe. Contribuția pentru muncă, de 2,25%, este în sarcina angajatorului. Ea nu se reține încă o dată din netul salariatului. ## Actele de plecare trebuie verificate înaintea cererii de șomaj Salariatul păstrează demisia cu dovada înregistrării sau decizia prin care a fost concediat. În cazul concedierii, verificarea privește motivul invocat și durata preavizului. Pentru bani, se confruntă calculul final cu salariul ultimei perioade, celelalte drepturi datorate, soldul concediului și dovada plății. Hotărârea Guvernului nr. 295/2025 obligă angajatorul să elibereze, la încetarea activității, adeverința privind activitatea desfășurată, durata acesteia, salariul și vechimea, alături de un extras certificat din registrul salariaților. Copiile necesare din dosarul personal se solicită în scris și trebuie eliberate în 15 zile lucrătoare. Pentru solicitarea indemnizației de șomaj, documentele de pregătit sunt: - Actul de identitate. - Documentele care atestă studiile și calificarea. - Declarația referitoare la restricțiile medicale. - Adeverința de la angajator cu baza lunară de calcul. - Documentele necesare dovedirii vechimii. Cererea se depune la agenția pentru ocuparea forței de muncă. ## Preavizul diferă în funcție de cine încheie contractul Demisia aparține salariatului și se notifică în scris, fără obligația de a explica motivele. Angajatorul trebuie să o înregistreze. În caz de refuz, notificarea poate fi transmisă printr-un mijloc care permite dovedirea trimiterii, cu păstrarea confirmării; sunt admise și alte mijloace de probă. Preavizul la demisie se stabilește prin contractul individual sau colectiv, în limita a 20 de zile lucrătoare pentru funcțiile de execuție și a 45 de zile lucrătoare pentru cele de conducere. Pe durata lui, contractul rămâne activ, iar activitatea prestată se plătește. Angajatorul poate renunța integral sau parțial la termen. Dacă angajatorul încalcă obligațiile contractuale, salariatul poate demisiona fără preaviz, păstrând dovezile încălcării. Suspendarea contractului în timpul preavizului de demisie oprește și curgerea acestuia; zilele neparcurse se reiau după încheierea suspendării. În perioada de probă, atât angajatorul, cât și salariatul pot pune capăt contractului printr-o notificare scrisă. Nu sunt necesare nici motivarea, nici preavizul. Concedierea este decisă de angajator. Codul muncii prevede minimum 20 de zile lucrătoare de preaviz în cazurile de inaptitudine medicală, necorespundere profesională, desființare a postului și alte motive fără legătură cu persoana salariatului. Calculul termenului începe în ziua care urmează comunicării notificării și se încheie în ultima zi a preavizului. Minimul nu se aplică unei concedieri disciplinare sau concedierii pentru necorespundere profesională în perioada de probă. Desființarea postului trebuie să fie efectivă și reală. Decizia de concediere se comunică în formă scrisă, cu precizarea motivelor și a duratei preavizului. Ca regulă, concedierea nu se dispune pe durata concediului de odihnă. Codul muncii permite excepții în situațiile de reorganizare judiciară, faliment sau dizolvare a angajatorului. ## Salariile compensatorii depind de lege și de contracte Concedierea nu asigură automat un anumit număr de salarii compensatorii. Pentru un post desființat, dreptul se verifică în legea aplicabilă și în contractele colectiv și individual. În cazul inaptitudinii medicale, condițiile compensației sunt cele din contractul colectiv sau individual. Nici demisia nu generează automat compensații. O plată negociată pentru plecare este distinctă de drepturile pentru munca prestată și de compensarea concediului: acestea rămân obligații ale angajatorului chiar fără o clauză de compensare. ## Neplata salariului și contestarea concedierii au termene diferite Dacă salariul nu este achitat la scadență, primul demers este solicitarea scrisă a calculului și a plății. Urmează sesizarea inspectoratului teritorial de muncă din zona sediului angajatorului. Dacă nici măsura inspectoratului nu conduce la plată, salariatul se poate adresa tribunalului. Drepturile salariale restante pot fi solicitate în termen de trei ani. Pentru contestarea concedierii la tribunal, termenul general este de 45 de zile calendaristice din momentul luării la cunoștință a măsurii. Contestarea unei sancțiuni disciplinare are un termen de 30 de zile calendaristice.