Cele mai eficiente sfaturi pentru investitori dar și ce îi poate aștepta pe viitor

0

Dezintegrarea globalizării este un drum pe care lumea l-a mai urmat și, cu toate că există lecții pe care le putem învăța din experiențele trecute, cel mai esențial pentru investitori este faptul că, acum se impune o modificare de bază a modului în care evaluăm riscul, potrivit spuselor lui Stephen Kotkin, profesor de istorie și afaceri internaționale la Universitatea Princeton din SUA. Acesta susține, potrivit Investment Magazin, că măsurarea riscului în perioadele obișnuite nu este la fel cu cea din perioadele diferite.

„Evaluările noastre de risc sunt inteligente, sunt amănunţite şi se îmbunătăţesc, dar, în general, privesc tipul de evenimente pe care le-am trăit drept «lebede negre» (n.r. eveniment extrem de rar)”, spune Stephen Kotkin, adăugând: „Când astfel de evenimente, precum pandemia recentă de coronavirus, apar în mod regulat, indică faptul că modelele de risc în sine sunt parte a problemei”.

Acesta susține faptul că, pentru ameliorarea acestei probleme, trebuie să punem accentul pe„interacţiunile dinamice, neliniare, complexe”, adică evenimentele care nu sunt previzibile, stabile sau uşor perceptibile. Stephen Kotkin explică: „Sunt foarte, foarte dificile, aproape imposibil de modelat, acesta fiind unul dintre motivele pentru care nu le putem acorda suficientă atenţie”.

Profesorul Kotkin este de părere că adevărul deranjant pentru economiști și investitori este că aceștia au nevoie să stea deoparte de datele financiare și să fie în căutare de sisteme mai adaptive.

„Dacă nu poţi modela riscul sistemic foarte uşor, este foarte greu să îl utilizezi în portofolii”, conform afirmaţiilor domniei sale.

Kotkin mai spune că nevoia investitorilor de a factoriza „necunoscutul” în modelele de risc este crescută din cauza destrămării globalizării, însă sunt lecții din trecut care pot fi utilizate acum.

Kotkin aduce în atenția oamenilor prima jumătate a secolului al XX-lea, atunci când o lungă perioadă de amplă globalizare a fost ucisă de pandemia de gripă spaniolă, de două războaie mondiale, de sentimentul anti-imigrație și de Marea Depresiune.

„Prima globalizare s-a încheiat foarte prost”, spune Stephen Kotkin, menţionând: „Trebuie să spunem că a fost un experiment eşuat. Acum, putem învăţa din istorie. A existat o încercare de a învăţa din acea primă eră a globalizării. Cei din 1914 şi 1918 nu au avut vreun exemplu din trecut, din care să înveţe”.

Profesorul Kotkin susține că:„Acum suntem, de asemenea, mult mai bine echipaţi pentru a ne recupera după un colaps al globalizării. Ştiinţa a parcurs un drum lung şi există ţări mult mai democratice, cu un sentiment mai profund de responsabilitate, instrumente mai bune şi o conştientizare mai mare. Globalizarea va rămâne însă fragilă, deoarece se bazează pe un paradox incomod – conectare îndelungată şi încorporată cu o supraveghere relativ arbitrară şi insuficientă. Există o integrare şi o interdependenţă foarte profunde, de mare anvergură, şi mecanisme de guvernare globală foarte superficiale. Nu există nimic care să fie proporţional cu nivelul de integrare şi interdependenţă pe care îl avem”.

Destinul globalizări nu este atât de îngrozitor pe cât pare, este de părere profesorul Kotkin, care mai spune că acest proces a „explodat” și în alte timpuri, după care și-a revenit la normal, însă nu există niciun motiv de îndoială că are șanse să își revină la normal.

„Cred că ne putem imagina un viitor în care globalizarea se rupe pe termen scurt şi potenţial mediu, dar care nu dispare cu totul şi poate reveni puternic”, spune Stephen Kotkin, menţionând: „Pentru investitorii pe termen lung, principiile fundamentale rămân aceleaşi. Este vorba despre realizarea de investiţii acolo unde guvernanţa este puternică, unde valorile sunt bune, unde capitalul uman este excelent şi unde infrastructura este bună sau se îmbunătăţeşte. Acestea nu sunt secrete, acestea sunt lucruri pe care le înţelegem”.

Sursa: Financiarul.ro.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close