Liliecii nu prezintă un risc mai mare de răspândire a virusurilor la oameni în comparaţie cu alte specii

0

Ipoteza conform căreia anumite vieţuitoare, precum liliecii, prezintă un risc mai mare de răspândire a virusurilor la oameni nu ar fi exactă, conform unui nou studiu, citat marţi de Press Association.

O echipă de oameni de ştiinţă a descoperit că riscul de răspândire la oameni a virusurilor zoonotice este în general aceeaşi în cadrul grupurilor diverse de animale.

Concluziile pun la îndoială ipoteza conform căreia liliecii, despre care se crede că s-ar afla la originea coronavirusului SARS-CoV-2 care a condus la pandemia actuală, produc virusuri cu o „tendinţă accentuată” de infectare a oamenilor.

Studiul, condus de cercetători de la Universitatea din Glasgow, a constatat că proporţia virusurilor care sunt zoonotice nu diferă semnificativ în cadrul a unsprezece ordine principale de păsări şi mamifere.

Oamenii de ştiinţă cred în prezent că trăsăturile caracteristice ale virusurilor, mai degrabă decât cele ale gazdelor lor animale, vor fi predictori mai utili ai transmisiei zoonotice.

„Recunoaşterea faptului că mai multe virusuri cu importanţă semnificativă au provenit din lilieci a stârnit un interes extraordinar în ceea ce priveşte ecologia lor sau sistemele imunitare, care ar face ca virusurile lor să prezinte în mod disproporţionat o probabilitate mai mare de a infecta oamenii. Constatarea noastră, potrivit căreia numărul de zoonoze care au apărut de la lilieci este aproximativ acelaşi cu cel care ar fi de aşteptat de la orice grup de mamifere de dimensiunea lor, pune la îndoială ideea că însuşirile liliecilor produc virusuri cu o tendinţă accentuată de infectare a oamenilor”, a explicat doctor Daniel Streicker, cercetător la Institutul pentru Biodiversitate, Sănătate Animală şi Medicină Comparativă din cadrul Universităţii din Glasgow.

„Pentru a şti dacă există ceva special la lilieci, trebuie acum să înţelegem dacă virusurile liliecilor care se transmit la oameni provoacă boli mai severe sau dacă se răspândesc în mod mai eficient la oameni în comparaţie cu virusurile altor animale, ceea ce rămâne în prezent o incertitudine”, a adăugat Streicker.

Concluziile studiului au fost publicate în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Doctor Nardus Mollentze, cercetător la Centrul de Virusologie din cadrul aceleiaşi universităţi, a declarat: „Deşi liliecii vor rămâne şi vor trebui să rămână în centrul atenţiei studiilor rezervoarelor virale, deoarece cel mai probabil sunt la originea unor agenţi patogeni zoonotici importanţi, precum SARS-CoV- 2 şi ebolavirusuri, cercetarea noastră demonstrează că proporţia şi numărul virusurilor zoonotice de la lilieci nu sunt neobişnuite în comparaţie cu alte grupuri de mamifere. Acest lucru înseamnă că eforturile actuale pentru identificarea potenţialelor ameninţări viitoare la adresa sănătăţii umane prin depistarea de virusuri nedescoperite la animale vor trebui să se concentreze pe o gamă mult mai largă de specii decât este cazul în prezent”.

„Studiul nostru evidenţiază, de asemenea, necesitatea de a identifica noi însuşiri ale virusurilor care ne pot ajuta să anticipăm potenţialul lor zoonotic, din moment ce cunoaşterea rezervorului actual nu a fost de ajutor la prezicerea faptului că un virus va infecta oamenii”, a adăugat Mollentze.

Sursa: News24.ro.

- Advertisement -

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata