Parchetul General, DNA şi DIICOT şi-au constituit propriile structuri de interceptare

Serviciul Român de Informaţii, prin Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, asigură procurorilor de la Parchetul General, DNA şi DIICOT accesul independent la sistemele tehnice prin care se realizează interceptările comunicaţiilor în cursul urmăririi penale, este concluzia unui raport întocmit de şefa Instanţei supreme, Corina Corbu.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, a efectuat în luna decembrie 2019 verificări în legătură modul în care procurorii au acces la sistemele tehnice ale Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor (CNIC) din cadrul SRI, pentru a vedea cum sunt puse în executare mandatele de interceptare, conform Codului de procedură penală.

Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor are rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul siguranţei naţionale în cadrul relaţiei cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului.

Regulile de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în timpul procesului penal au fost reglementate prin OUG 6/2016, după ce Curtea Constituţională a stabilit că SRI nu mai poate efectua interceptări în dosarele penale.

După decizia Curţii Constituţionale din 2016, Parchetul General, DNA şi DIICOT şi-au constituit propriile structuri de interceptare a comunicaţiilor, structuri care sunt separate de cele de la Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor.

În urma verificărilor efectuate de şefa Instanţei supreme, s-a constatat că procesele tehnice de interceptare a comunicaţiilor sunt realizate în centrele operatorilor de telecomunicaţii, iar conţinutul comunicaţiilor interceptate este transferat în mod complet automatizat către sistemul de stocare administrat de CNIC, fără vreo intervenţie umană din partea personalului SRI.

De asemenea, sistemul administrat de CNIC asigură accesul simultan, autonom şi independent a patru autorităţi de interceptare, trei fiind administrate şi utilizate de autorităţile judiciare – PG, DNA şi SRI, şi cea de-a patra de către SRI.

„În urma verificărilor efectuate, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie concluzionează în sensul că Serviciul Român de Informaţii, în calitate de administrator unic al Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, asigură cadrul tehnic necesar accesului nemijlocit şi independent al organelor de urmărire penală la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute la art. 138 alin. (1) Ut. a) din Codul de procedură penală”, se arată în raportul întocmit de Corina Corbu.

Şefa Instanţei supreme mai spune că punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere dispuse în procesul penal se realizează de fiecare autoritate judiciară în mod autonom, exclusiv prin personal propriu, direct, nemijlocit şi independent, prin intermediul echipamentelor tehnice terminale pe care le deţin şi le utilizează în sediile proprii, iar organele judiciare nu desfăşoară niciun fel de activitate specifică procedurii de punere în aplicare a măsurilor de interceptare a comunicaţiilor la sediul CNIC.

De asemenea, comunicaţiile sunt interceptate în condiţiile şi limitele cuprinse în actul de autorizare, astfel cum acestea au fost introduse în aplicaţiile informatice de către autoritatea judiciară, căreia îi revine competenţa exclusivă de punere în aplicare a măsurilor de supraveghere. Datele se stochează pe serverul general în formă criptată, pentru o perioadă limitată de timp, sunt expediate, în sistem complet automatizat, organului judiciar beneficiar, apoi sunt distruse automat.

În plus, tehnic nu există posibilitatea înregistrării peste durata mandatului emis de judecător, pentru că sistemul se închide automat la împlinirea termenului limită dispuse prin actul de autorizare. În ipoteza în care a existat o eroare la introducerea datelor în reţea, există un sistem automat de corectare a datelor, conform mandatului emis.

Sistemul informatic este conceput de aşa natură încât să asigure ştergerea automată şi ireversibilă a interceptărilor, ce sunt transmise în format criptat pe echipamentele proprii ale autorităţilor judiciare beneficiare.

De asemenea, sistemul este configurat astfel încât să asigure pornirea şi oprirea automată a interceptărilor la data şi ora indicate în actul de autorizare, precum şi imposibilitatea ştergerii sau modificării de către operatorii de redare a conţinutului unei convorbiri interceptate sau a altor date aferente acestora.

„Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor din cadrul SRI îi revin exclusiv atribuţii specifice administratorului unic al sistemului, în sensul că: stabileşte procedurile şi politicile de securitate ale reţelei locale instalate în spaţiile proprii ale Ministerului Public şi acordă sprijin şi suport termic pentru buna funcţionare a acestuia; oferă suport tehnic pentru instalarea şi exploatarea echipamentelor tehnice şi aplicaţiilor informatice dedicate, precum şi pentru soluţionarea dificultăţilor tehnice ivite în această procedură total automatizată”, se mai arată în raportul şefei ÎCCJ.

Corina Corbu mai spune că personalul CNIC nu interferează pe fondul activităţii autorităţilor judiciare de operare şi gestionare a măsurilor de interceptare a comunicaţiilor; nu are acces la conţinutul comunicaţiilor transferate automat de la operatorii de comunicaţii; nu are acces pe fluxul de interceptare în procesul tehnic de extragere şi transferare către autoritatea judiciară beneficiară a traficului de voce şi date interceptat.

Chiar dacă nu au fost identificate deficienţe cu privire la accesul nemijlocit şi independent al PG, DNA şi DIICOT la sistemele tehnice aflate în administrarea CNIC, Corina Corbu face şi câteva recomandări: acordarea unei atenţii deosebite atât pregătirii profesionale a personalului specializat din cadrul celor trei autorităţi judiciare, cât şi procedurilor operaţionale menite a limita pe cât posibil erorile umane ce pot surveni în gestionarea aplicaţiei; efectuarea unei auditări periodice a modului în care sunt respectate instrumentele automatizate de limitare a greşelilor/derapajelor ce pot surveni în procesul de exploatare a aplicaţiei informatice; menţinerea unor înalte standarde de securitate informatică la nivelul CNIC, inclusiv prin efectuarea unor operaţiuni de auditare internă permanentă a sistemului.

Corina Corbu anunţă că următoarea verificare la CNIC se va face în luna iunie 2020.

Sursa: News24.ro.