Ţărilor cele mai active în luarea de măsuri financiare ca reacţie la pandemia Covid-19

0

România se află în grupa ţărilor cele mai active în luarea de măsuri financiare ca reacţie la pandemia Covid-19, arată un studiu recent al Băncii Mondiale, care analizează acţiunile întreprinse în sectorul financiar de autorităţile din 154 de ţări şi alte jurisdicţii, ca răspuns la actuala pandemie.

Acest studiu al Băncii Mondiale analizează acţiunile întreprinse în sectorul financiar, ca răspuns la actuala pandemie, pentru a sprijini debitorii aflaţi în dificultate „financial distress” şi a menţine furnizarea de servicii financiare critice pentru economia reală, potrivit unui articol publicat de Cristian Bichi, consilier al Guvernatorului BNR pe blogul Opinii BNR.

„Documentul de lucru ‘Inventarierea răspunsului de politică în sectorul financiar la COVID-19 în lume’ a fost publicat în decembrie 2020. El surprinde politicile privind sectorul respectiv adoptate de guverne, bănci centrale, autorităţi de reglementare financiară şi organizaţii ce stabilesc standarde internaţionale urmare şocului macrofinanciar indus de pandemia Covid-19”, scrie consilierul guvernatorului BNR.

În plus autorii studiului consideră această activitate ca fiind de interes, întrucât permite: compararea politicilor statelor cu cele mai bune practici în domeniu, evaluarea efectivităţii măsurilor şi a posibilelor consecinţe nedorite ale acestora şi asigurarea suportului informaţional în baza căruia se vor decide politicile următoare, scrie oficialul BNR.

În contextul comunicării, consilierul Bichi menţionează că prelucrarea informaţiilor din baza de date relevă că, până la 1 septembrie 2020, ţările şi celelalte entităţi recenzate au luat 3.129 de măsuri de politică.

„Cum era de aşteptat, dată fiind importanţa acestuia în cadrul sistemelor financiare naţionale, cele mai multe din măsuri (54%) s-au concentrat în sectorul bancar. Urmează, în ordine, categoriile Lichiditate şi finanţare (25%), Pieţe financiare şi instituţii financiare nonbancare (12,75%) şi Sisteme de plăţi (7,9%)”, scrie Bichi.

Iar consilierul guvernatorului BNR precizează că analizele întreprinse de cercetătorii Băncii Mondiale arată, printre altele, că ţările cu venit ridicat (High Income Countries – HIC) s-au bazat pe măsuri aferente sectorului bancar în mai mare măsură decât ţările emergente şi în curs de dezvoltare (EMDE), măsurile prudenţiale având ponderea cea mai ridicată.

„Dacă ţările HIC au acţionat în cadrul flexibilităţii permise de standardele internaţionale în domeniul reglementării prudenţiale, ţările EMDE au relaxat mult mai mult anumite reguli de această natură (de ex. normele privind clasificarea activelor şi provizionarea împrumuturilor neperformante, ponderile de risc ataşate claselor de active), ceea ce ar putea afecta sănătatea sectorului lor bancar pe termen mediu. De asemenea, măsurile de sprijin fiscal sunt mai puţine în ţările EMDE comparativ cu cele implementate în economiile avansate. În schimb, ţările EMDE au recurs mai frecvent decât ţările HIC la măsuri de asigurare a lichidităţii în valută”, se mai arată în document.

În opinia sa, consilierul guvernatorului BNR menţionează că studiul Băncii Mondiale vine să confirme, în ciuda unor afirmaţii contrare lansate în spaţiul public autohton, că Guvernul, banca centrală şi autoritatea de supraveghere financiară din România nu au stat pasive în faţa crizei Covid-19, intensitatea răspunsului de politică al acestora în sectorul financiar ducând la un loc onorabil pentru ţara noastră într-un clasament mondial întocmit în această privinţă de specialiştii instituţiei financiare internaţionale.

În platforma OpiniiBNR.ro, specialiştii din Banca Naţională a României dezbat principalele evoluţii macroeconomice şi financiare locale şi internaţionale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziţia oficială a Băncii Naţionale a României şi nu implică sau angajează în niciun fel această instituţie.

Sursa: News24.ro.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close