UBB Cluj și Universitatea București protestează față de proiectul de clasificare a universităților
Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca și Universitatea București protestează față de proiectul MEN – ARACIS de clasificare a universităților și de ierarhizare a programelor de studii de licență și cer retragerea acestuia.
Potrivit unui comunicat comun al UBB Cluj-Napoca și Universității București transmis, luni, proiectul este o nouă încercare a guvernanților și consultanților lor de a promova o metodologie de clasificare a universităților și de ierarhizare a programelor de studii complet ruptă de bunele practici europene/internaționale.
„Cele mai mari și mai internaționalizate universități ale țării protestează față de proiectul MEN – ARACIS de clasificare a universităților și de ierarhizare a programelor de studii de licență. Universitatea <<Babeș-Bolyai>> Cluj-Napoca (UBB) și Universitatea București (UB) au luat act de o nouă încercare a guvernanților și consultanților lor de a promova o metodologie de clasificare a universităților și de ierarhizare a programelor de studii care, deși pe alocuri mimează bunele practici, în esență este complet ruptă de bunele practici europene/internaționale, reflectând aspecte politice izolaționiste, cu impact negativ asupra competitivității mediului academic românesc și asupra formării studenților”, se arată în documentul citat, semnat de rectorii Ioan Aurel Pop, respectiv Mircea Dumitru.
Cei doi rectori susțin că demersul este o reluare, într-o formă aparent nouă, a perspectivei revolute față de care aceste universități au mai luat poziție anul trecut.
„În cazul ierarhizării programelor de studii, într-o propunere incredibilă, indicatorii de performanță academică/științifică lipsesc cu desăvârșire, ierarhizarea bazându-se pe indicatori care țin mai ales de acreditarea/calitatea minimală a unui program. Acest lucru este de neconceput, orice ierarhizare internațională a specialităților având dominant criterii academice/științifice. Apare, astfel, riscul de a genera în România ierarhizări ale programelor academice influențate politic și/sau de mentalități izolaționiste, acum când studenții români au nevoie de programe academice care să-i pregătească pentru a face față competitivității în aria europeană/internațională”, se mai arată în document.
De asemenea, rectorii UBB și UB reclamă faptul că, în timp ce la nivel internațional se ierarhizează domeniul, în România se ierarhizează programul specific dintr-un domeniu, „ceea ce aduce idiosincrazii și suprapuneri inutile”.
„În cazul clasificării universităților, indicatorii academici/științifici, deși prezenți, sunt adesea redefiniți într-o variantă în care avem în final forme fără fond. Spre exemplu, citările sunt incluse în listă, dar nu vor fi folosite, lucru absurd, citările fiind indicatorul principal în orice clasificare internațională, indicator identificabil deja pentru orice universitate în bazele de date internaționale. În plus, în modalitatea de analiză a citărilor, științele socio-umane, inclusiv artele și sportul/educația fizică, sunt dezavantajate, neexistând, așa cum se întâmplă în clasamentele internaționale, factori de corecție”, au menționat rectorii.
Aceștia susțin că, în general, clasamentele internaționale se bazează pe scoruri absolute sau o combinație a unor scoruri absolute și a unora relative, iar în demersul Ministerului Educației se accentuează valorile relative, „ceea ce prin analogie ar fi egal cu a spune că în economia internațională nu contează atât de mult SUA, China, Japonia sau Germania”.
„Noi înțelegem nevoia universităților locale/regionale de a face un rezultat bun în aceste demersuri de clasificare/ierarhizare, dar este nepermis ca pentru a obține acest lucru să pervertim metodologia și bunele practici din domeniu. Dacă se dorește o metodologie unică, aceasta trebuie să respecte bunele practici europene/internaționale, cu toate consecințele. Noi știm deja din clasificările internaționale, independente și riguroase, care sunt universitățile/domeniile românești performante. Ceea ce se propune în metodologia de față vine însă în opoziție cu astfel de demersuri serioase, recunoscute în lumea civilizată, decredibilizându-ne pe toți”, au mai menționat reprezentanții celor două universități.
Mesajul UBB și UB este că dacă se dorește o metodologie unică, atunci indicatorii trebuie conectați ca formă și ponderi celor internaționali, avertizând că, în caz contrar, dacă se va aplica noua metodologie, va conduce la situații absurde, în care clasamentul național va fi diferit de cele internaționale și va contribui la îndepărtarea învățământului superior din România de standardele și modelele prevalente în UE.
„Solicităm noului guvern și noului ministru retragerea imediată a acestui proiect din consultarea publică și din circuitul de legiferare și numirea unei echipe internaționale formate din specialiști români și internaționali, care, în consultare cu universitățile și cu consiliile de specialitate ale MEN –CNSPIS și CNCS, să propună o metodologie care, pe de o parte, să evite dublarea categoriilor de indicatori de monitorizare și a obligațiilor de raportare ale universităților și, pe de altă parte, să fie congruentă cu bunele practici europene/ internaționale”, au conchis rectorii UBB și UB.
Sursa: News 24 Romania.