România trebuie să dezvolte o politică de stat pentru atragerea forței de muncă

„Trebuie să ne raportăm la ce se întâmplă și la nivelul altor țări. De exemplu, președintele IMM-urilor din Polonia mi-a spus că au adus, doar în 2018, un milion de lucrători din Ucraina, de la graniță. Polonia a avut o strategie în acest sens, ucrainienii respectivi vorbesc poloneză și sunt integrați din punct de vedere cultural și social. Asta trebuie să facem și noi. Să ne uităm nu la piețe foarte îndepărtate precum sunt cele asiatice, ci să ne uităm la Republica Moldova, la Ucraina, de ce nu și la Serbia unde sunt comunități întregi de români și să dezvoltăm o politică de stat. Acum câțiva ani de zile era o politică de stat să aducem moldoveni în România. Sunt foarte serioși și trebuie să continuăm acest tip de politică”, a spus Jianu.

Aducerea de forță de muncă din afară nu pune, în momentul de față, presiune pe salarii, potrivit președintelui Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.

„Nu există o presiune pe salarii pentru că ne lipsesc aproape un milion de oameni și sunt locuri de muncă disponibile în acest moment”, arată Jianu.

Guvernul demis al premierului Viorica Dăncilă a propus printr-un proiect de act normativ ca angajatorii să poată aducă la muncă, în țară, în 2020, 30.000 de noi lucrători din afara Uniunii Europene și Spațiului Economic European. Numărul lucrătorilor din afara comunității europene înaintat de guvern pentru anul următor este același cu cel aprobat pentru acest 2019.

„Etapizarea este normală pentru că Comisia Europeană nu-ți dă voie să aduci 200.000 sau 500.000 de salariați deodată. Se cer grupe, acum doi ani a fost 6.000, iar acum s-a dat un nou ordin de 30.000. Astea vor crește în continuare, e normal. E chestie de politică”, a spus și Liviu Rogojinaru, secretar general CNIPMMR.

Jianu a mai punctat: „Noi nu avem o politică coerentă. Individual niște firme mai aduc doi vietnamezi, trei cambodgieni, nu poți să-i integrezi cultural sau să creezi un fenomen în acest sens. De aceea am dat exemplul Poloniei, care a avut o strategie în acest sens. Ar trebui să existe o politică de stat foarte clară, (în) 10 puncte, și urmărită. Asta este o altă prioritate pentru viitorul ministru al Muncii, Violeta Alexandru”.

Președintele de onoare al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a notat la rândul său că România are nevoie de o strategie de asigurare a forței de muncă pe următorii cinci ani și că atragerea lucrătorilor din țările învecinate ar trebui să fie susținută prin facilități speciale care să acopere rapiditatea cu care se oferă viza de muncă sau modalitatea de integrare în societate precum facilități de locuire sau pentru aducerea în țară a familiei salariatului.