Mâncăruri tradiționale românești care de fapt nu își au rădăcinile în România

Bucătăria românească reprezintă un mix plin de diversitate, ea amestecând într-un mod gustos foarte multe influențe culturale, dar păstrându-și de asemenea, și un caracter specific.

Mâncarea românească a fost marcată de-a lungul timpului, de bucătăria vecinilor țării și chiar de bucătăria multor altor culturi care au ajuns pe teritoriul României, lucru ce face ca variante ale mâncărurilor considerate specific românești să aibă rădăcinile în alte țări, sau să se regăsească și în alte culturi din Europa.

Hai să aflăm câteva dintre acestea:

Slănina

Mai mult ca sigur, este imposibil să fii român și să nu fi încercat măcar o dată slănina cu ceapă, pe post de aperitiv la masa de Crăciun, sau la un picnic la pădure, sau de ce nu, la un grătar cu prietenii. Slănina este atât de importantă pentru cultura românească întrucât de câțiva ani se organizează un târg de produse tradiționale denumit SlanaFest.

Chiar și așa, probabil nici nu știai că este de fapt un aliment specific nu doar României dar și întregii Europe de Este. De obicei, Ucraina și Rusia sunt cel mai des asociate cu acest preparat, dar slănina (sub diferite nume – slona, slonina, szalonna, slana, etc) este adesea consumată și în alte țări.

Clătitele

Un alt preparat pe care bunicile sau mamele ni-l preparau pe post de desert încă din copilărie (și pe care încă îl fac) sunt clătitele.

Chiar și așa, clătitele își au originea în regiunea bretona a Franței, cu toate că astăzi ele sunt consumate în multe alte părți ale Europei, având forme diverse (prăjite, sub formă de tort, umplute, etc) și fel de fel de umpluturi (cartofi, carne, ciuperci, gem din fructe specifice regiunii, miere și nuci, etc).

Mititeii (micii)

O altă mâncare pe care orice român o îndrăgește, în special la grătare alături de prieteni, în zilele de 1 Mai sau în weekenduri, sunt mititeii, sau micii, așa cum mai sunt alintați.

Mititeii însă nu reprezintă o specialitate exclusiv românească, variante ale acestora regăsindu-se și în meniul grecilor, croaților, sârbilor, turcilor, libanezilor, bulgarilor și nu numai, adesea ei fiind renumiți sub denumirea de Cevapcici.

Sarmalele

Sarmalele se află, orice ar fi, plasate la loc de cinste pe orice masă tradițională, prepararea acestora fiind considerată o reală artă între gospodinele din România. Chiar și așa, ele se regăsesc sub diverse forme în întreaga regiune balcanică a Europei (și nu numai), numeroase țări considerându-le o parte importantă a bucătăriei lor tradiționale.

Sursa: News24.ro.