Un plan de creştere a încasărilor la buget pe termen mai îndelungat

Autorităţile au nevoie de un plan de creştere a încasărilor la buget pe termen mai îndelungat, iar situaţia bugetului s-ar putea ameliora uşor în aprilie, datorită bonificaţiilor acordate pentru plata în termen a impozitului pe profit, este de părere Vlad Boeriu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

„Scăderea veniturilor la bugetul de stat, raportată de Ministerul Finanţelor Publice prin execuţia bugetară la trei luni, confirmă aşteptările, având în vedere că firmele au putut opta, în martie, pentru amânarea plăţii taxelor. Situaţia s-ar putea ameliora uşor în aprilie, datorită bonificaţiilor acordate pentru plata în termen a impozitului pe profit. Autorităţile au nevoie, însă, de un plan de creştere a încasărilor la buget pe termen mai îndelungat, având în vedere solicitările tot mai presante din partea mediului de afaceri şi perspectivele sumbre privind evoluţia economiei”, susţine Vlad Boeriu.

Incasările bugetare au scăzut cu aproximativ 25%, in luna martie, faţă de cele din aceeaşi lună a anului trecut, doar ca urmare a amânării plăţii obligaţiilor fiscale de către firme în baza OUG 29/2020, în sumă de 7,7 miliarde de lei, a anunţat Ministerul Finanţelor. Per total, în primele trei luni ale anului, veniturile bugetare au scăzut cu 3,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cheltuielile au crescut cu 12,7% în acelaşi interval.

RecomandariLeonardo Badea (BNR): Structura economiei, sursele de creștere și orientarea investițiilor: o analiză în plan regional

„Începând cu luna aprilie, este posibil ca încasările să fie influenţate pozitiv de bonificaţiile acordate societăţilor pentru plata la timp a impozitului pe profit aferent primului trimestru din 2020, dar pe partea de cheltuieli situaţia se agravează cel puţin cu plata şomajului tehnic pentru contractele de muncă suspendate. Pe termen mai îndelungat, având în vedere estimările autorităţilor naţionale şi ale instituţiilor financiare internaţionale, în condiţiile unei scăderi economice de proporţii, este greu de presupus că încasările bugetare vor face faţă presiunilor în actualul ritm de colectare”, arată Vlad Boeriu.

Acesta precizează că nu este de neglijat faptul că România a intrat în această criză cu un deficit bugetar deja cu mult peste limita admisă la nivelul UE (de 4,3% din PIB în 2019), cu o structură a cheltuielilor extrem de rigidă (ponderea cheltuielilor de personal şi asistenţă socială depăşeşte 60% din total) şi cu un sistem ineficient de colectare a veniturilor.

Dar, mediul de business reclamă faptul că statul nu se implică suficient în sprijinirea companiilor pentru a limita efectele pandemiei şi pe cele ale restricţiilor impuse de autorităţi în acest context.

RecomandariCostul pentru un plin de carburant a crescut, față de finalul anului trecut, cu câteva zeci de lei, se plâng șoferii. – Groaznic. Asta e! N-avem ce să facem. – Cât ați plătit acum pe plin în plus? – În jur de 40 de lei, chiar azi-dimineață. – Există niște băieți deștepți, care iau de la producătorul direct și vând în stație. Ca și în energie. – S-a scumpit tot, nu numai motorina. Și întreținerea, și tot, toate utilitățile. Litrul de carburant va sări de pragul de 7 lei Prețul mediu al benzinei: 6.12 lei, iar cel al motorinei: 6.07 lei. La sfârșitul anului trecut, benzina costa puțin peste 6 lei litrul. Pe 17 ianuarie, litrul de benzină se vindea chiar și cu 6.50 lei, iar cel de motorină, cu 6.52 lei. Creșterea actuală a prețurilor la carburanți are mai multe motive, spun specialiștii. Primul este majorarea anuală cu 7 bani pe litru a accizei. Celelalte țin de fluctuația nivelului barilului de petrol de pe piețele internaționale și de actualele scumpiri în lanț. Adrian Negrescu, analist financiar: „Creșterea prețurilor este influențată, pe de o parte, de scăderea cererii ca urmare a restricțiilor impuse de noul val pandemic, iar pe de alta de scumpirea petrolului, a energiei electrice, necesare în procesul de rafinare. La acestea se adaugă costurile operaționale ale benzinăriilor, în creștere semnificativă față de anul trecut.” În doar două săptămâni, un plin de benzină sau de motorină s-a scumpit cu 25, chiar 30 de lei. În momentul de față, un litru de benzină sau de motorină se vinde cu prețuri curpinse între 6 lei 35 și 6 lei și 50 de bani. Analiștii economici preconizează că, în doar câteva luni, litrul de carburant va sări de pragul de 7 lei. Cei care vor să cumpere benzină mai ieftină sunt sfătuiți să meargă la benzinăriile de la marginea orașului sau de pe drumurile naționale, unde litrul de carburant este mai ieftin cu 10, chiar 15 bani.

„În această situaţie, în care mare parte din veniturile statului merg pe cheltuieli cu salariile şi pensiile, economia scade, iar necesarul de finanţare din partea firmelor creşte, revine, inevitabil, în discuţie necesitatea creşterii colectării la bugetul de stat şi, implicit, informatizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), esenţială în limitarea evaziunii fiscale, în special în zona de TVA. Proiectul informatizării ANAF cu Banca Mondială a fost abandonat după mai mulţi ani de încercări nereuşite, dar actuala administraţie îşi asumase reluarea procesului cu finanţare din fonduri europene. Însă, exact în perioada în care nevoia de comunicare la distanţă în toate structurile societăţii româneşti este mai acută, proiectul informatizării ANAF pare abandonat din nou sau cel puţin amânat”, spune Boeriu.

El menţionează că măsurile luate de Guvern de la începutul pandemiei în această direcţie sunt binevenite

– implementarea obligaţiilor de plată în platforma ghişeul.ro pentru companii, posibilitatea depunerii electronice a unor noi formulare,

RecomandariRomânia trebuie să impună măsuri de creștere a gradului de colectare a taxelor și contribuțiilor la bugetul de stat

-soluţionare la distanţă a unor solicitări din partea contribuabililor (certificate de atestare fiscală, rambursări de TVA şi altele) etc. Vlad Boeriu subliniază că mai este loc de dezvoltare în această zonă.

„Nu se mai vorbeşte, însă, de implementarea Standard Audit File for Tax (SAF-T), un format electronic standard se raportare a tranzacţiilor în timp real, utilizat de administraţiile fiscale moderne în comunicarea cu firmele şi care ajută la depistarea tranzacţiilor cu potenţial fraudulos. Potrivit angajamentelor anterioare, sistemul ar trebui să se afle în faza de implementare la nivel de pilot”, susţine Vlad Boeriu.

Consultantul Deloitte România afirmă că, în lipsa unei administraţii moderne, dotate cu o infrastructură informatică performantă, România pierde anual miliarde de euro din frauda pe TVA (decalajul de încasare la TVA este în jur de 36% aproape constant de câţiva ani, potrivit datelor Comisiei Europene).

„Autorităţile române au pierdut, însă, mulţi ani cu măsuri care, dincolo de faptul că s-au dovedit a fi ineficiente, au creat foarte multe probleme firmelor obligate să le implementeze. Poate că în aceste momente, în care distanţarea socială scoate la iveală beneficiile indubitabile ale digitalizării, factorii de decizie vor realiza că aceasta ar trebui să reprezinte o prioritate pentru România”, a adăugat Vlad Boeriu.

Sursa: Financiarul.ro.