Cum alegi şuruburile potrivite în funcţie de proiectul tău
Şuruburile sunt confecţionate special pentru anumite întrebuinţări. Pentru echipamentele deja construite, orice şurub trebuie înlocuit cu unul de acelaşi tip. În schimb, pentru proiectele Do It Yourself, va trebui să ţii cont de anumite aspecte înainte de a înfileta şurubul potrivit. Iată cum le poţi alege:
Materialul din care sunt fabricate
În marea lor majoritate, şuruburile sunt confecţionate din oţel, oţel inoxidabil sau aluminiu. Acestea pot fi cromate sau placate cu alamă. Modele mai rar de şuruburi sunt fabricate din materiale plastice.
Lungime
Lungimea este un criteriu esenţial în alegerea şurubului potrivit. Această măsură se referă la partea care intră în material, fără capul propriu-zis al şurubului. Şurubul trebuie să fie suficient de lung pentru a fixa toate elementele pe care le prinde, fără ca vârful să iasă pe partea cealaltă a materialului.
Grosime
Grosimea unui şurub este al doilea criteriu de bază. Şuruburile se clasifică pe numere ce corespund diametrului filetului în milimetri. Pentru suprafeţele dure în care se montează şurubul, grosimea este impusă de dimensiunile găurii. Este valabil şi pentru şuruburile care se înfiletează sau se prind cu piuliţe de anumite dimensiuni. Pentru suprafeţele moi, care pot fi pătrunse de şuruburile ascuţite, trebuie doar să alegi un model suficient de gros încât să susţină obiectele fixate.
Suprafaţa în care intră
Cele mai populare pentru bricolaj sunt modelele de şuruburi pentru lemn sau PAL. Acestea sunt ascuţite şi nu necesită o gaură iniţială în material, deoarece se fixează direct prin înfiletare. Sunt disponibile într-o varietate de dimensiuni şi sisteme de prindere.
Un alt model de şuruburi este cel autofiletant pentru gips carton. Şurubul pentru rigips este din oţel şi are de obicei culoarea neagră. Tot pentru rigips se pot folosi şuruburi autoperforante cu cap semirotund, confecţionate din oţel zincat. Un al treilea model de şurub pentru proiecte ce implică rigipsul este cel de tip ancoră metalică.
Şuruburile pentru zidărie nu se introduc direct în perete din mai multe motive. Primul ar fi duritatea materialului şi dificultatea operaţiunii. Chiar dacă ai reuşi să-l înfiletezi în zid, acesta nu ar avea rezistenţa necesară susţinerii unei greutăţi, existând riscul măcinării peretelui în jurul şurubului. Din acest motiv, şuruburile se fixează în zid numai cu ajutorul unui diblu. Pentru început vei avea nevoie de o gaură făcută cu bormaşina, în care vei fixa diblul din materialul şi de dimensiunile potrivite. În acest diblu se înfiletează şurubul potrivit, care pe măsură ce se învârteşte deschide orificiile diblului, ancorându-l puternic în perete.
Şuruburile pentru tablă fac parte din kituri speciale pentru asamblarea acoperişului. Acestea nu se fixează cu şurubelniţa, ci cu cheia potrivită, şi au deasupra filetului un sistem de protecţie împotriva coroziunii şi a umidităţii.
Forma capătului
Alegerea şuruburilor se face ţinând cont şi de instrumentele cu care vor fi fixate. Şuruburile metrice pot avea cap hexagonal, caz în care vor fi fixate cu ajutorul unor chei de dimensiuni potrivite. Şuruburile cu cap cilindric se înfiletează folosind şurubelniţa sau inbusul potrivit. Cele drepte sau în formă de cruce sunt potrivite pentru şurubelniţe clasice. Pentru modele variate de capete cilindrice se folosesc capetele speciale ale autofiletantelor.
Pentru fiecare tip de proiect există anumite modele de şuruburi. Şuruburile autofiletante îşi croiesc singure drumul prin materialele pe care le pot pătrunde. Pentru măsurători, reglaje, îmbinări sau fixări trebuie să foloseşti tipul de şurub care dă cel mai bun randament. Dimensiunile sunt esenţiale pentru rezistenţa proiectului, în timp ce materialul în care se fixează impune un anumit tip de şurub. Alege modelul potrivit şi nu neglija regulile de protecţia muncii pentru a duce în siguranţă la bun sfârşit proiectul tău.