Mișcarea giganților tehnologici din China ar putea introduce o restabilire a drepturilor omului | Opinii

La sfârșitul lunii noiembrie, au izbucnit proteste la o fabrică de produse Apple din orașul chinez Zhengzhou, pe fondul nemulțumirii muncitorilor față de salariu. Imaginile și imaginile de pe site au arătat că poliția bătea protestatarii și îi aresta.

Tulburările din Zhengzhou au fost ultima dintr-o serie de provocări care au întârziat producția de produse Apple în China și au determinat compania să-și accelereze planurile de a muta producția în altă parte.

Alți giganți ai tehnologiei încearcă să facă același lucru, îngrijorați de tensiunile dintre SUA și China și de opririle legate de COVID-19 impuse de autoritățile chineze.

Când aceste companii încep să-și relocalizeze operațiunile, li se oferă șansa de a răspunde pentru situația lor în domeniul drepturilor omului în țara comunistă. De ani de zile, ei s-au înclinat în fața politicilor de stat care limitează libertățile fundamentale ale cetățenilor chinezi.

Aceste companii trebuie să își revizuiască dosarele privind drepturile omului în statele autoritare și să se angajeze să nu facă aceleași greșeli în țările în care își vor muta producția sau își vor extinde piețele. Este timpul ca companiile de tehnologie să se angajeze într-o restaurare a drepturilor omului.

Respect pentru cenzură

Apple, cea mai bogată companie din lume, a realizat un profit semnificativ în China, ceea ce a lăsat-o vulnerabilă la presiunile autorităților locale pentru a acționa împotriva angajamentelor asumate în materie de drepturile omului. Deși amploarea producției sale a fost importantă din punct de vedere politic și economic pentru guvernul chinez, ceea ce, teoretic, ar fi dat companiei capacitatea de a contesta astfel de încălcări ale drepturilor, Apple pare să nu dorească să respingă într-un mod semnificativ.

Compania a respectat legislația represivă, cum ar fi Actul Cybersecurity și altele, care impun companiilor de tehnologie, printre altele, să monitorizeze și să raporteze conținut sensibil din punct de vedere politic, să stocheze datele utilizatorilor chinezi în China și să ofere autorităților acces la acestea.

Apple s-a angajat, de asemenea, în cenzură, ștergând zeci de mii de aplicații din magazinul său chinez de aplicații, inclusiv instrumente de criptare și eludare, cum ar fi VPN-urile necesare pentru a ocoli Marele Firewall al Chinei.

Cel mai recent, în noiembrie, Apple a restricționat parametrii pentru partajarea fără fir de fișiere în aplicația sa AirDrop după utilizarea acesteia de către protestatarii anti-guvernamentali din China. Modificările permit ca opțiunea „distribuie tuturor” să fie activă doar 10 minute înainte de a reveni la „doar contacte”, eliminând efectiv utilitatea acesteia în timpul protestelor.

Apple nu este singur. Microsoft, un alt gigant tehnologic din SUA, a respectat, de asemenea, politicile represive ale guvernului chinez.

În urma implementării Legii securității cibernetice, compania a colaborat cu grupul de tehnologie de stat China Electronics Technology pentru a dezvolta o versiune a sistemului său de operare Windows special pentru utilizatorii guvernului chinez. Acest lucru a stârnit îngrijorări cu privire la faptul că compania acordă guvernului chinez acces la software-ul său.

Microsoft este, de asemenea, membru al Societății Internet din China și, ca atare, s-a angajat să blocheze site-urile web care jignesc cenzura chineză.

După ce majoritatea serviciilor Google au fost blocate în China în 2010, Bing de la Microsoft a devenit singurul motor de căutare străin major care funcționează fără VPN. Cu siguranță, respectarea cerințelor de cenzură ale Beijingului ajută la menținerea așa.

În mod similar, LinkedIn, pe care Microsoft l-a achiziționat în 2016, a fost singurul site major de rețele sociale străine disponibil în China, după ce Twitter, Facebook și YouTube au fost blocate în 2009. La sfârșitul anului 2021, LinkedIn avea peste 57 de milioane de utilizatori, făcând din China locul a treia piață ca mărime după Statele Unite și India. În schimbul accesului la această bază de utilizatori considerabilă, și LinkedIn ar trebui să joace jocul cenzurii.

Platforma are conținut geoblocat aparținând apărătorilor drepturilor omului de profil înalt precum Zhou Fengsuo, jurnalişti precum Bethany Allen-Ebrahimian și investigatorul corporativ Peter Humphrey, împreună cu postări ale milioane de utilizatori chinezi considerate „sensibile”.

În ciuda recordului său de conformitate, Administrația Cyberspace din China a pedepsit LinkedIn în martie 2021 pentru că nu a cenzurat suficient. În cele din urmă, în octombrie 2021, Microsoft a anunțat închiderea serviciilor LinkedIn în China din cauza „mediului de operare semnificativ mai provocator și a cerințelor de conformitate sporite”.

În mod clar, costul companiilor de tehnologie care operează pe piața uriașă a Chinei, indiferent dacă produc sau vând produse și servicii, a fost de multă vreme acela de a renunța la responsabilitățile lor de a susține drepturile omului. Dar nu ar trebui să fie așa.

O restaurare a drepturilor omului

Pe măsură ce marile companii tehnologice se pregătesc să-și reducă dependența de producția în China, au ocazia să stabilească noi standarde pentru drepturile omului.

Apple încearcă să își mute lanțul de aprovizionare în India și Vietnam. Dar se știe că ambele țări sunt, de asemenea, angajate într-o cenzură severă.

India este lider mondial în ceea ce privește întreruperile internetului, responsabilă pentru 106 dintre cele 182 de întreruperi documentate anul trecut de Coaliția #KeepItOn. În ultimii ani, autoritățile indiene au adoptat o legislație care îndeamnă companiile de tehnologie să cenzureze excesiv și să păstreze datele utilizatorilor pentru a le preda guvernului. Acum pare să amenințe criptarea end-to-end.

India a ordonat platformelor să elimine conținutul pe care nu-l dorește și a avertizat cu privire la sancțiuni severe pentru nerespectare, inclusiv amenințarea cu până la șapte ani de închisoare pentru personalul Twitter. La începutul acestui an, Twitter a dat în judecată guvernul pentru astfel de reglementări „exagerate și arbitrare”.

De asemenea, este îngrijorător faptul că Apple se extinde în Vietnam, care se află printre cele mai grave cinci abuzuri ale libertății pe internet din lume, potrivit organizației pro-democrație din SUA, Freedom House.

La fel ca și China, legea securității cibernetice din Vietnam impune companiilor de tehnologie să respecte localizarea datelor, să cenzureze în mod activ conținutul și să pună datele utilizatorilor la dispoziție autorităților. În noiembrie, guvernul său a anunțat planuri pentru noi reguli care ar impune platformelor să elimine conținutul ofensator în 24 de ore.

Vietnamul a arătat, de asemenea, că va ține ostatici financiar companiile tehnologice până când vor respecta dictaturile sale digitale. În 2020, după luni în care lățimea de bandă susținută de guvern s-a redus pentru a-și încetini drastic serviciile, Facebook, care câștigă aproximativ 1 miliard de dolari pe an în țară, a acceptat să crească cenzura conținutului „anti-statul” pe platforma sa.

Cu astfel de politici represive în vigoare atât în ​​India, cât și în Vietnam, Apple riscă să repete aceleași greșeli pe care le-a făcut în China, dacă nu își schimbă abordarea față de presiunea guvernamentală.

Corporațiile și alți giganți ai tehnologiei care fac afaceri cu state represive ar trebui să țină seama de responsabilitățile care le revin în temeiul Principiilor directoare ale Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului (UNGP) pentru a aborda orice impact negativ asupra drepturilor omului pe care le-ar putea avea activitățile, inclusiv drepturile dumneavoastră la confidențialitate, libertatea de exprimare și acces la informații online.

Ei ar trebui să reziste ordinelor guvernamentale de a limita în mod arbitrar libertatea de exprimare și de a implementa protecția locurilor de muncă în lanțurile lor de aprovizionare.

Aceștia ar trebui să fie pe deplin transparenți cu privire la modul în care negociază acordurile de acces pe piață și acorduri de licențiere cu guvernele și să pună aceste documente la dispoziția publicului pentru a permite o supraveghere independentă.

Companiile ar trebui să aibă o politică solidă cu privire la modul în care își vor îndeplini responsabilitățile în materie de drepturile omului în fața presiunii guvernamentale și să organizeze consultări deschise cu societatea civilă pentru a stabili criterii de referință clare și linii roșii.

Întreprinderile trebuie să se angajeze în evaluări independente de impact asupra drepturilor omului, care ar trebui revizuite pe măsură ce condițiile se schimbă și să fie disponibile publicului.

Grupurile de acționari ale acestor companii ar trebui, de asemenea, să conștientizeze conducerea corporativă cu privire la importanța respectării responsabilităților lor privind drepturile omului.

Companiile de tehnologie pot și ar trebui să facă afaceri fără a afecta drepturile omului. A avea un istoric pozitiv în domeniul drepturilor omului ar putea fi la fel de profitabil ca a te înclina în fața politicilor represive ale statului.

Opiniile exprimate în acest articol sunt ale autorului și nu reflectă neapărat poziția editorială a Al Jazeera.