Studiu de caz: ASF – Cum riscă România să fie sancționată, dacă Guvernul intră cu toporul în autoritățile de reglementare.

Premierul Bolojan a anunțat deja principiile pe care se va baza al doilea pachet de tăieri bugetare, iar aplicarea acestora pare să fie o chestiune de timp, întârziată doar de conflictele politice din coaliția de guvernare. Totuși, pe lângă neînțelegerile politice și opoziția entităților vizate de reduceri de cheltuieli, există, în unele situații, inclusiv reglementări europene și chiar internaționale clare care interzic intervenții brutale și a căror încălcare ar putea aduce, in extremis, chiar la sancționarea României.

Deși necesară, în actualul context economic marcat de deficite bugetare semnificative, reforma entităților statului nu poate fi făcută prin măsuri similare aplicate tuturor organizațiilor vizate. Statutul unei companii nu este același cu cel al unui minister, la fel cum o agenție nu este același lucru cu o autoritate de supraveghere. În acest din urmă caz există, pe deasupra gradului de independență stabilit chiar prin legile de înființare și funcționare, afilieri și norme europene și internaționale care se concentrează în esență asupra unui singur aspect: independența supraveghetorului, de la componenta sa juridică până la cea financiară.În astfel de situații se află majoritatea autorităților de supraveghere din România, de la ANRE și ANCOM la BNR.

Fără a încerca să facem o pledoarie în favoarea acestei instituții, care în mod cert trebuie reformată, vom încerca să ne oprim asupra situației Autorității de Supraveghere Financiară( ASF) , căreia, conform informațiilor Economica, i s-a cerut în clar să reducă nu doar renmunerațiile membrilor consiliului și posibil numărul membrilor din acest organism ci și cheltuielile totale cu personalul (cu un procent care poate merge la 30%). Astfel de acțiuni, dacă sunt  făcute „cu toporul”, pot încălca nu doar principiile europene clamate de actualul Guvern ci chiar legislația în vigoare în UE. La extrem, încălcarea principiilor promovate de instituțiile din care ASF face parte poate duce chiar la declanșarea unor proceduri de infrigement asupra României, țara care are deja un istoric din acest punct de vedere. Redăm, mai jos, principalele elemente ale unei analize consultate și de Economica. Concluzia materialului realizat pe baza reglementărilor naționale și internaționale, dar și a activității curente a ASF, este următoarea: ” O autoritate subfinanțată și lipsită de personal calificat va genera, inevitabil, o piață financiară nebancară slab supravegheată, dezechilibrată și vulnerabilă. Iar impactul final va fi resimțit direct de către consumatorul român: prin pierderi, lipsă de încredere și lipsa unor servicii financiare sigure și transparente… Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) trebuie să beneficieze de același statut, mod de organizare, funcționare și finanțare ca Banca Națională a României (BNR) și ca orice altă autoritate de reglementare din statele membre ale Uniunii Europene sau din cadrul autorităților centrale europene.” 

 ASF, membră a unor organisme europene care se uită atent la independența instituției

ASF este membru în organisme precum ESMA, EIOPA, IOSCO, IAIS, OCDE context în care are obligația de a respecta standarde internaționale stricte privind guvernanța și independența autorităților. Independența sa este evaluată de organisme europene, iar lipsa resurselor afectează inclusiv calitatea de membru în aceste organizații (ex. contribuții de 2,4 mil. EUR către organisme europene în 2024). În virtutea atribuțiilor conferite prin legislația națională și europeană,  Autoritatea este membru cu drepturi depline în cadrul Boardurilor Autorităților Europene de Supraveghere:

• ESMA (European Securities and Markets Authority – pentru piața de capital),
• EIOPA (European Insurance and Occupational Pensions Authority – pentru asigurări și pensii private).
• Reglementarea europeană nu este un proces pasiv; necesită expertiză, intervenție, influență. Pentru ca România să conteze în aceste procese, ASF trebuie să aibă resursele necesare pentru a-și exercita eficient mandatul în ESMA și EIOPA.
• În aceste foruri europene se elaborează și se adoptă cadrul secundar de reglementare, care devine ulterior obligatoriu pentru toate statele membre UE. Este vorba de:
• ghiduri tehnice și standarde de reglementare,
• norme de aplicare,
• criterii de supraveghere și intervenție pe piață.

Participarea activă a ASF în aceste structuri presupune expertiză tehnică, capacitate de negociere și susținere a poziției României, într-un cadru european complex și competitiv. În acest context, este important ca ASF să aibă forța instituțională necesară pentru a contribui eficient la procesul decizional european. Pentru a îndeplini acest obiectiv, arată o analiză rezalizată de mai mulți sepcialiști, este nevoie de

• resursă umană calificată și specializată în drept european, piețe financiare și reglementare digitală,
• stabilitate instituțională și autonomie decizională,
• capacitate de analiză și reacție la propuneri legislative cu impact sistemic.

Ce spune OCDE despre statutul ASF și cum poate fi afectată credibilitatea României prin blocarea unor proiecte europene importante

Afilierea la OCDE, clubul celor mai influente țări din lume, este un obiectiv asumat de România la toate nivelele. Organismul a schițat și câteva principii privind funcționarea instituțiilor de supraveghere, iar independența este și de această dată în centrul discuției. În raportul din aprilie 2024, OCDE avertizează că măsurile bugetare impuse ASF pot afecta autonomia decizională, resursele umane și eficiența supravegherii. De asemenea, Raportul subliniază că impactul taxei speciale impusă A.S.F. de legea anterior menționată, calculată ca procent de 80% din excedentul bugetar, dar nu mai puțin de 33% din valoarea veniturilor curente obținute ca urmare a colectării taxelor, este unul dubstanțial. Conform sursei citate, blocarea accesului la resurse bugetare și umane compromite procesul de armonizare cu reglementările europene și internaționale, afectând:

• evaluările internaționale ale României,
• credibilitatea autorității de reglementare,
• capacitatea țării de a implementa reforme structurale.
• Risc de întârziere sau eșec în implementarea proiectelor europene majore

ASF are rol-cheie în transpunerea și aplicarea legislației europene, care devine tot mai complexă și tehnică, generând consum de resurse. Printre cele mai semnificative proiecte în curs de implementare de către ASF, o analiză consultată de Economica enumeră:

MICA (MiCA – Markets in Crypto-Assets)

• Necesită crearea unei structuri specializate pentru reglementarea și supravegherea criptoactivelor.
• Impune expertiză IT, juridică și economică de nivel înalt.
• Fără resurse, România riscă să nu fie pregătită să autorizeze și supravegheze entitățile din acest sector.

DORA (Digital Operational Resilience Act)

• Reglementează reziliența operațională digitală în sectorul financiar.
• Aduce cerințe de audit, testare și reacție la incidente cibernetice.
• Presupune investiții în competențe tehnice și capacitate de monitorizare digitală.

ESAP (European Single Access Point)

• Este o infrastructură paneuropeană masivă de date financiare și non-financiare.
• ASF va trebui să adapteze sistemele proprii pentru interoperabilitate, calitate și standardizare a datelor.
• Este un proiect cu impact pe termen lung și resurse greu de anticipat, dar absolut necesar pentru integrarea financiară europeană.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) are în responsabilitate supravegherea și reglementarea unei piețe financiare nebancare care administrează active totale de aproximativ 40 miliarde euro, reprezentând 12,4% din PIB-ul României (conf.datelor 2023).

Sursa: Economica.net