Autoritățile din Uganda au blocat accesul la internet la nivel național și sunt acuzate de intensificarea măsurilor represive împotriva opoziției, cu o zi înaintea alegerilor de joi, potrivit News24. Decizia vine după ce mai multe organizații pentru drepturile omului au fost închise, iar susținători ai opoziției au fost arestați.
Blackout național de internet
Conectivitatea la internet a fost întreruptă în Uganda. NetBlocks, o organizație de monitorizare web, a confirmat blocajul. „Datele live din rețea arată o întrerupere la scară națională a conectivității la internet în Uganda”, a transmis NetBlocks pe platforma X.
Jurnaliști din capitala Kampala au raportat pierderea accesului la internet după ce Comisia de Comunicații din Uganda a ordonat furnizorilor de internet să blocheze accesul. Autoritățile au invocat prevenirea răspândirii dezinformării și a fraudei electorale. Jurnaliștii au precizat că unele apeluri telefonice internaționale au fost, de asemenea, blocate.
Acuzații de represiune guvernamentală pre-electorală
Guvernul din Uganda este acuzat de represiune asupra disidenței înainte de alegeri. Oficiul ONU pentru Drepturile Omului a descris contextul electoral ca fiind marcat de represiune și intimidare.
Guvernul ugandez a cerut recent organizațiilor locale pentru drepturile omului să suspende activitatea de investigare a integrității alegerilor. Un raport ONU din noiembrie arată că autoritățile ugandeze au reținut sute de susținători ai opoziției înainte de alegerile din 15 ianuarie.
În cadrul scrutinului, președintele Yoweri Museveni candidează pentru a-și extinde mandatul de patru decenii. Două organizații de monitorizare au denunțat încălcări ale drepturilor, inclusiv detenția arbitrară și torturarea susținătorilor opoziției și a jurnaliștilor.
Vineri, ONU a declarat că poliția și armata au folosit muniție de război pentru a dispersa mitinguri pașnice, au efectuat arestări aleatorii și au reținut susținători ai opoziției. Guvernul a argumentat că acțiunile forțelor de securitate au fost un răspuns justificat la conduita anarhică a susținătorilor opoziției.
„Acțiunile forțelor de securitate au fost un răspuns justificat”, a transmis guvernul ugandez, referindu-se la acuzațiile de violență și represiune.
Museveni, la putere din 1986
Yoweri Museveni a preluat puterea în Uganda în 1986, după o rebeliune de cinci ani. El este al treilea cel mai longeviv șef de stat din Africa. Museveni a modificat de două ori Constituția pentru a elimina limitele de vârstă și de mandat.
Controlul său asupra instituțiilor face improbabilă o schimbare politică prin alegeri în această țară din Africa de Est, cu 46 de milioane de locuitori.
Museveni conduce Uganda de aproape patru decenii, perioadă în care a fost criticat pentru încălcări ale drepturilor omului și pentru suprimarea opoziției politice. El a menținut un control ferm asupra puterii și a reușit să câștige alegeri succesive, adesea contestate de observatori internaționali.
Candidatul opoziției, Bobi Wine
Principalul candidat al opoziției, Bobi Wine, al cărui nume real este Robert Kyagulanyi, este văzut rar în public fără vestă antiglonț. „Aceasta nu este o competiție electorală, ci un război împotriva poporului ugandez”, a declarat Wine, referindu-se la violențele și intimidările raportate în timpul campaniei electorale.
Wine a fost arestat de mai multe ori și a afirmat că a fost torturat în custodia militară. El a denunțat violențele și intimidările la care sunt supuși susținătorii săi. De asemenea, a acuzat guvernul de fraudă electorală și a cerut comunității internaționale să condamne acțiunile regimului Museveni.
Bobi Wine, un cântăreț popular devenit politician, a câștigat rapid popularitate în rândul tinerilor ugandezi, devenind un simbol al speranței și al schimbării politice. Ascensiunea sa a fost întâmpinată cu rezistență din partea guvernului, care l-a acuzat de incitare la violență și de încălcare a legilor electorale.
Reacții internaționale
Mai multe organizații internaționale au condamnat represiunea din Uganda și au solicitat guvernului să respecte drepturile omului și libertățile civile. Uniunea Europeană și Statele Unite au cerut o anchetă independentă asupra violențelor pre-electorale.
„Acțiunile guvernului ugandez subminează încrederea în procesul electoral și pun în pericol stabilitatea țării”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA.
Guvernul ugandez a fost criticat în mod repetat de comunitatea internațională pentru încălcări ale drepturilor omului și pentru suprimarea opoziției politice. Organizații precum Amnesty International și Human Rights Watch au documentat numeroase cazuri de tortură, detenție arbitrară și violență împotriva susținătorilor opoziției și a jurnaliștilor.
