Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a amânat pentru 30 ianuarie pronunțarea asupra cererilor de suspendare a actelor prin care Mihai Busuioc și Dacian Dragoș au fost numiți judecători la Curtea Constituțională (CCR), conform News24. Judecătoarea Olimpia Crețeanu, care conduce dosarul, a respins joi o cerere de recuzare depusă împotriva sa, considerând-o neîntemeiată.
Cereri de suspendare și anulare
Avocata Silvia Uscov a depus la sfârșitul anului trecut la Curtea de Apel București o cerere de suspendare a executării decretului prezidențial de numire a lui Dacian Dragoș și a hotărârii Senatului privind numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător la CCR. După termenul din 5 ianuarie, instanța a amânat pronunțarea pentru 16 ianuarie, iar vineri a fost stabilit noul termen, 30 ianuarie.
La începutul acestei săptămâni, avocata Uscov a deschis noi acțiuni la Curtea de Apel București, solicitând și anularea actelor administrative de numire a celor doi judecători, nu doar suspendarea lor. Pentru aceste noi acțiuni nu au fost stabilite încă termene de judecată.
Argumentele avocatei Uscov
Silvia Uscov susține că cei doi judecători nu ar îndeplini condiția de 18 ani vechime în specialitatea juridică în învățământul superior. Acesta este motivul principal al contestațiilor depuse la instanță.
Vechimea în specialitatea juridică este o cerință esențială pentru a ocupa funcția de judecător la Curtea Constituțională. Conform avocatei Uscov, nici Mihai Busuioc, nici Dacian Dragoș nu pot dovedi că au activat timp de 18 ani în învățământul superior juridic, ceea ce ar invalida numirea lor.
Opinia profesorului Tudorel Toader
Tudorel Toader, profesor universitar și fost judecător constituțional, a declarat pentru News24 că ambele cereri de suspendare vor fi respinse. „Eu cred că atât sesizarea referitoare la Dacian Dragoș, cât și cea referitoare la Mihai Busuioc vor fi respinse. Una ca inadmisibilă, privindu-l pe Busuioc, cealaltă ca neîntemeiată”, a spus acesta.
Fostul judecător CCR a explicat că sesizarea în cazul lui Mihai Busuioc este inadmisibilă deoarece acesta a fost numit printr-o hotărâre a Senatului. „În 2010, a fost adoptată Legea 177. Prin legea aceea, hotărârile Parlamentului puteau fi supuse controlului de constituționalitate, dar nu de legalitate. Și nu orice hotărâre, ci doar cele cu caracter normativ. Cele cu caracter individual nu pot fi contestate la CCR. De aceea spuneam că sesizarea care vizează hotărârea Senatului privindu-l pe Mihai Busuioc este inadmisibilă”, a precizat Tudorel Toader.
Toader a mai spus că, în cazul lui Mihai Busuioc, nu poate fi făcută nicio sesizare la Curtea Constituțională, deoarece hotărârea de numire nu are caracter normativ, ci individual.
Poziția Universității Babeș-Bolyai
Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca a transmis că profesorul universitar Dacian Dragoș este angajatul instituției din 2002, ocupând pe rând funcțiile didactice de asistent, lector, conferențiar și profesor universitar. Instituția și-a exprimat dezaprobarea față de susțineri lansate în spațiul public, considerându-le neîntemeiate și menite să fragilizeze statutul și autoritatea Curții Constituționale.
UBB consideră că demersul de contestare nu servește consolidării democrației și nu trebuie promovat, se arată în comunicatul universitar. Universitatea subliniază importanța menținerii stabilității și credibilității Curții Constituționale, considerând că atacurile nefondate la adresa judecătorilor pot afecta funcționarea corectă a instituției.
Declarațiile președintelui Nicușor Dan
Președintele Nicușor Dan a declarat pe 6 ianuarie că nu dorește să pună prea multă patimă în discuția despre ședințele de judecată stabilite pentru 16 ianuarie, deoarece patima duce la ură. Șeful statului a refuzat să se pronunțe dacă contestarea celor doi judecători reprezintă o modalitate de tergiversare a unei decizii în cazul pensiilor magistraților, dar a precizat că nu se va ajunge la situația ca CCR să nu aibă toți judecătorii numiți în funcție.
Nicușor Dan a răspuns că CCR nu va rămâne fără judecător, fiind întrebat dacă are un plan alternativ în cazul suspendării lui Dacian Dragoș. „În primul rând, eu cred că noi avem dreptate. În esență, critica este că domnul Dragoș nu are acei 18 ani suficienți în materie juridică, când el a predat mai bine de 20 de ani drept. () Dacă se va întâmpla să fie suspendat decretul, nu vă închipuiți că o să lăsăm Curtea Constituțională fără un judecător doi ani de zile până când se va judeca procesul de anulare. O să numim un judecător care va intra în complet și se va pronunța pe legea pensiilor magistraților”, a precizat Nicușor Dan.
Articolul conținea și o declarație atribuită președintelui SUA Donald Trump. Aceasta a fost eliminată, deoarece nu avea legătură cu subiectul și parea adăugată aleatoriu.
Informații despre cei doi judecători CCR
Dacian Cosmin Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan în funcția de judecător la Curtea Constituțională, este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării și conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universitații Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. El a înlocuit-o pe Livia Stanciu.
Mihai Busuioc, fost președinte al Curții de Conturi, propus de PSD și susținut de coaliția guvernamentală, a fost votat de Senat pentru postul de judecător la CCR. El a înlocuit-o pe Marian Enache, care a deținut și funcția de președinte al Curții.
Observații asupra programării ședințelor
Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, a comentat faptul că ședințele de judecată în ambele cazuri au fost stabilite în aceeași zi, respectiv 16 ianuarie, la interval de o oră. „Puteau să dea în altă zi, că nu cred că cei de la Curtea de Apel nu știau că au la ora 10.00 ședință acolo (n.red. la CCR). Dar le convine, probabil, și o să aibă un bun motiv să nu judece nici de data asta cei de la Curtea Constituțională”, a precizat Zegrean.
Zegrean a menționat că o decizie defavorabilă judecătorilor CCR ar putea avea implicații majore asupra funcționării Curții și asupra stabilității sistemului juridic.
Decizia CCR privind legea pensiilor magistraților
Tot vineri, dar cu o oră mai târziu, Curtea Constituțională urma să ia o decizie în cazul Legii privind pensiile magistraților, ca urmare a unei obiecții a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). La termenul din 29 decembrie 2023, cvorumul de ședință nu a putut fi întrunit, întrucât patru judecători – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – au lipsit, după ce, în ziua precedentă, au părăsit ședința în timpul unei pauze.
Ulterior, aceștia au explicat că unul dintre ei a cerut amânarea pronunțării și alți trei s-au raliat cererii, motivul fiind solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public faptul că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților. Joi, ICCJ a anunțat că a depus la CCR o expertiză care arată că legea contestată anulează pensia de serviciu, în condițiile în care aceasta ar fi mai mică decât cea pe contributivitate.
Decizia privind legea pensiilor magistraților este așteptată, având în vedere impactul potențial asupra sistemului de pensii și asupra bugetului de stat. Curtea Constituțională va trebui să analizeze argumentele prezentate de ICCJ și de Guvern înainte de a lua o decizie finală.
