Adaugă Stiri ca sursă preferată în Google
Finanțarea cultelor din România este comparată cu modelul german al impozitului bisericesc, în care contribuția este legată de apartenența declarată la un cult. În România, cultele recunoscute sunt sprijinite financiar de stat prin lege, nu printr-o contribuție religioasă individuală plătită direct către biserica aleasă, potrivit Adevărul.ro.
Germania este unul dintre exemplele invocate în această dezbatere. Acolo, Kirchensteuer, impozitul bisericesc plătit de membrii anumitor culte recunoscute, ajunge în general la 9% din impozitul pe venit, iar în Bavaria și Baden-Württemberg este de 8%.
Cultele recunoscute din România primesc sprijin de la stat pentru salarizarea personalului clerical și neclerical, dar și pentru construirea, repararea sau întreținerea unor lăcașuri de cult și pentru alte activități.
O eventuală trecere la un model bazat pe opțiunea individuală ar schimba sursa banilor. Varianta discutată presupune ca fiecare persoană să decidă explicit dacă direcționează o parte din venituri către un anumit cult.
Susținătorii unei astfel de formule spun că legătura dintre numărul de credincioși și resursele unei biserici ar deveni directă. În versiunea susținută de contestatarii actualului sistem, persoanele care nu sunt religioase sau nu vor să sprijine un cult nu ar mai contribui indirect la finanțarea acestuia prin bugetul general.
Modelul german nu elimină complet banii publici
Impozitul bisericesc german este colectat de administrația fiscală și transferat ulterior cultului, contra unui comision.
Sistemul german nu înseamnă însă că statul nu mai alocă deloc bani organizațiilor religioase. El coexistă cu alte forme de finanțare și cu alte plăți către culte, astfel că nu înlocuiește integral sprijinul public.
În România, finanțarea actuală face parte din mecanismul general prin care statul sprijină cultele recunoscute, fără ca fiecare contribuabil să achite separat o sumă către biserica sa.
Schimbarea ar muta presiunea și pe salarizarea clerului
Personalul clerical este plătit acum după o grilă care indică salarii brute între aproximativ 5.822 și 6.560 de lei pe lună, în funcție de gradul profesional și de nivelul studiilor. Calculul pornește de la o valoare de referință de 4.100 de lei și coeficienți de ierarhizare între 1,42 și 1,60.
O schimbare de sistem ar ridica problema statutului cultelor care beneficiază acum de acest sprijin public. În aceeași discuție intră și felul în care ar fi susținute activitățile sociale desfășurate de aceste organizații.
Criticii finanțării publice spun că banii din buget ar putea merge spre educație, sănătate, infrastructură sau alte servicii publice. Susținătorii formulei actuale invocă rolul social și comunitar al cultelor, inclusiv activitățile sociale, educaționale și de sprijin pentru comunități.
Aplicarea modelului ar necesita schimbări legislative și administrative
Discuția despre un mecanism bazat pe opțiunea individuală nu reprezintă o măsură adoptată. Pentru a ajunge la un asemenea sistem ar fi necesare schimbări legislative și administrative importante.
Asta ar însemna reguli privind stabilirea membrilor unui cult, exprimarea opțiunii contribuabilului, colectarea și distribuirea banilor și regimul aplicabil persoanelor care nu aleg nicio confesiune. Ar trebui stabilit și statutul cultelor care beneficiază acum de sprijin public, precum și modul în care ar fi finanțate activitățile sociale desfășurate de acestea.
