Economia României a pierdut aproximativ 65.000 de locuri de muncă în ultimul an, iar numărul șomerilor a crescut cu circa 51.000. Efectul asupra bugetului este estimat la minimum 2,5 miliarde de lei anual, prin taxe și contribuții neîncasate, venituri mai mici din TVA și indemnizații de șomaj suplimentare.
Cele mai multe locuri de muncă dispărute au fost în sectorul privat. Scăderea reprezintă 1,3% din totalul ocupării, în timp ce numărul șomerilor a urcat cu 10%. Analiza leagă evoluția de pachetul fiscal introdus în urmă cu un an și arată că reducerea deficitului bugetar a venit cu un cost economic și fiscal ridicat.
„Economia a pierdut aproximativ 65.000 de locuri de muncă numai în ultimul an, echivalentul a 1,3% din totalul ocupării, cele mai multe în sectorul privat. Numărul șomerilor a crescut cu aproximativ 51.000 de persoane, respectiv cu 10%”, arată autorii studiului CPAG. Analiza ia în calcul execuția bugetară până în iulie 2026.
Rata șomajului a ajuns la 6,3% în iunie 2026, față de 6,0%, media Uniunii Europene. În ultimele trei trimestre, economia a înregistrat o creștere medie de -0,5%. Pentru finanțele publice, reducerea numărului de angajați înseamnă o bază mai restrânsă de colectare și cheltuieli mai mari cu sprijinul acordat șomerilor.
Deficitul bugetar a fost calculat la 2,3% din PIB-ul estimat pentru 2026 în primele șapte luni, conform analizei CPAG. Datele oficiale verificate indică pentru aceeași perioadă un nivel de 2,34% din PIB, cele două valori fiind păstrate distinct. News24
Creșterea veniturilor publice s-a concentrat aproape integral în TVA. În ultimele 12 luni, încasările din această taxă au crescut cu 0,8 puncte procentuale din PIB, în timp ce avansul net al veniturilor fiscale a fost de 0,7 puncte procentuale din PIB. Impozitul pe profit și impozitele pe proprietate au rămas, în linii mari, la aceeași pondere în PIB.
Contribuțiile de asigurări sociale au coborât de la 11,1% la 10,9% din PIB, deși baza de aplicare a CASS a fost extinsă în mod repetat. CPAG consideră că rezultatele indică o ajustare dezechilibrată. „La un an distanță, datele confirmă în mare măsură această evaluare: TVA a generat veniturile suplimentare, în timp ce măsurile aplicate muncii și capitalului au produs efecte adverse în economie fără a genera venituri suplimentare la buget”, arată organizația.
În iunie 2025, CPAG propunea majorarea temporară a cotei efective de TVA, îmbunătățirea colectării, reducerea contribuțiilor sociale și diminuarea cheltuielilor publice. Măsurile erau discutate după ce deficitul ajunsese la 9,3% din PIB în 2024.
Analiza actuală susține că posibilitatea unor noi taxe s-a redus. Bazele de impozitare au fost extinse în mod repetat, iar cheltuielile publice curente se mențin aproape de 42% din PIB. „Noi majorări de taxe riscă să genereze venituri din ce în ce mai reduse și să provoace pierderi suplimentare de activitate economică și locuri de muncă”, avertizează CPAG.
Pentru IMM-uri sunt propuse măsuri limitate și temporare: rambursarea mai rapidă a TVA, amortizare accelerată pentru investițiile în producția internă și facilități pentru profiturile păstrate și reinvestite. Acestea ar urma să fie compensate prin reduceri reale ale cheltuielilor publice curente. Dacă veniturile din 2026 se vor dovedi structural slabe, analiza recomandă și reconsiderarea cotei de 16% aplicate dividendelor.
România urmărește reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2031. Potrivit CPAG, o ajustare bazată pe majorări repetate de taxe ar putea reduce ocuparea și investițiile, în timp ce bugetul ar pierde anual cel puțin 2,5 miliarde de lei din deteriorarea pieței muncii.
