A renunțat la cariera de bancher. O viață lângă ocean, lăsată în urmă. A ales Timișoara. Emanuel Rajiv, un fost manager bancar din Sri Lanka, și-a găsit fericirea aici, în România. Adaptarea? Nu a fost un drum lin. Ce l-a determinat să facă acest pas important?
Stabilit de trei ani în Timișoara, alături de soția sa, Sandareka. Au și un copil născut aici. Emanuel nu mai vrea să plece, punct. Potrivit News24, începutul a fost greu. Acum? Se simte acasă. „Orașul este curat și am prieteni aici, români și srilankezi”, spune el. O declarație simplă, dar sinceră.
De ce a ales Timișoara după pandemie
Decizia de a se muta a venit după o perioadă dificilă. Pandemia a lăsat urme adânci. Situația economică l-a împins să caute noi oportunități. Mai mulți prieteni i-au vorbit despre România. Acum, la Timișoara, viața lor s-a schimbat complet. Ironia sorții…
Acum 13 luni, s-a născut fiul lor, Danir. Dar asta nu i-a oprit din a se dezvolta. Emanuel este înscris la Facultatea de Informatică a Universității Politehnica București. Soția sa studiază Științele Educației. Ambii urmează cursurile la distanță. O familie ambițioasă, nu?
Punctualitatea, o adevărată provocare culturală
Adaptarea nu a fost ușoară. Emanuel explică: „Primul an a fost greu, dar nu cu oamenii, ci cu comunicarea și cultura. Cu timpul e o problemă, pentru că în România este obligatoriu să ajungi la timp; în Sri Lanka nu”. Diferențe culturale, ce să-i faci?
Pe lângă punctualitate, prima iarnă în Timișoara a fost o experiență… interesantă. Acum locuiesc într-un apartament închiriat în zona Lipovei. S-au integrat, până la urmă.
Traducător pentru comunitatea srilankeză
Emanuel lucrează ca traducător pentru comunitatea din Sri Lanka. Colaborează cu instituții importante. Printre ele, Inspectoratul de Poliție Județean, Poliția de Frontieră, Curtea de Apel și Serviciul de Imigrări. Soția sa a lucrat la o grădiniță înainte de nașterea copilului. O viață activă.
Își dorește să își prelungească viza. Vrea să își găsească un nou loc de muncă aici. Îi place orașul, oamenii și mediul în care trăiește. „Parcurile și verdeața”, spune el. Un motiv bun, zic eu.
Sarmalele și dorul de casă
S-a adaptat inclusiv la bucătăria românească! Printre preparatele sale preferate se numără sarmalele, micii, drobul, tochitura de ciuperci cu smântână, dar și deserturi precum papanașii și gogoșile. Dar dorul de casă rămâne. Îi lipsesc apa și plaja. Si, bineînțeles, familia. Atât.
Comunitatea de srilankezi din Timișoara a ajuns la aproximativ 700 de persoane. Aceștia se întâlnesc frecvent și păstrează legătura. Organizează inclusiv evenimente culturale, cum a fost recent sărbătorirea Anului Nou la Muzeul Satului Bănățean. O comunitate unită, departe de casă.
