Daniel Mischie, CEO City Grill Group, avertizează că între 15% și 25% dintre restaurantele mici și mijlocii din România ar putea dispărea din piață în următoarele 6-18 luni. Semnalul vine într-un moment dificil pentru HoReCa, un sector cu o cifră de afaceri de aproape 7,8 miliarde de euro, unde problema nu este lipsa clienților, ci comprimarea profitabilității până la nivelul la care multe afaceri nu mai pot absorbi șocurile.
Potrivit acestuia, presiunea vine din suprapunerea mai multor factori: fiscalitate mai ridicată, costuri salariale în creștere și incertitudine politică și fiscală. Restaurantele care funcționează deja cu marje reduse sunt afectate simultan de un TVA mai mare, de cheltuieli mai ridicate cu forța de muncă și de o cerere influențată de scăderea puterii de cumpărare, într-o economie descrisă drept aflată într-o recesiune ușoară, cu creștere sub 1% în 2024 și 2025.
Daniel Mischie a legat direct acest risc de schimbările fiscale recente. TVA-ul pentru alimentație a urcat de la 9% la 11%, iar pentru băuturile alcoolice, cafea și sucuri la 21%. „Există un risc real ca în următoarele 6-18 luni, 15-25% dintre restaurantele mici și mijlocii să se închidă, într-o piață care înseamnă, la nivel național, aproape 7,8 miliarde de euro cifră de afaceri.” El a explicat și mecanismul presiunii asupra afacerilor: „Pe de o parte avem presiunea fiscală cumulată: creșterea TVA de la 9% la 11% pentru alimentație, cu băuturile alcoolice, cafeaua și sucurile la 21%, care afectează direct marja unui sector ce lucrează deja cu marje mici. Apoi, există un risc asociat costului forței de muncă, în creștere fără o creștere proporțională a puterii de cumpărare a consumatorului final. Și, desigur, incertitudinea fiscală și politică, care blochează deciziile de investiție pe termen lung. Nimeni nu deschide un restaurant nou cu încredere deplină când nu știe ce regulă fiscală va intra în vigoare peste șase luni.”
În același timp, piața arată deja semne de încetinire. Conform informațiilor citate de Financiarul, City Grill observă o schimbare de ritm, chiar dacă grupul rămâne pe plus. Datele INS invocate de companie arată un declin de aproximativ 10% al frecvenței ieșirilor la restaurant în primul trimestru din 2026 față de primul trimestru din 2025. Diferența față de anii 2022-2023 este clară, întrucât grupul nu mai înregistrează creșteri cu două cifre.
„Nu mai avem condiții favorabile, ca acum doi-trei ani. Simțim semnele diferențiat, de la brand la brand. Ceea ce se întâmplă este o normalizare după câțiva ani de creștere rapidă. Vedem o ușoară scădere a frecvenței ieșirilor la restaurant, confirmată și de datele INS, care arată un declin de aproximativ 10% în primul trimestru din 2026 față de anul anterior. Noi, ca grup, rămânem pe plus, dar nu mai vorbim de creșterile cu două cifre din 2022-2023.”
Daniel Mischie spune că dificultatea actuală este diferită de crizele anterioare din industrie. „În 2008-2009 a fost o criză de cerere. Oamenii nu mai aveau bani de ieșit. În 2020 a fost vorba despre o criză de ofertă. Exista cerere, dar nu puteai deschide ușa. Însă, ce se întâmplă acum este o criză de marjă. Cererea există, ușile sunt deschise, terasele sunt pline vara, dar costurile, de la fiscalitate la utilități și forță de muncă, erodează profitabilitatea mai repede decât poți ajusta prețurile fără să pierzi clientul. Este o criză silențioasă, care nu se vede în sală, ci în contul de profit și pierdere. Tocmai de aceea este mai periculoasă pentru un antreprenor care nu știe să-și citească cifrele. Poți avea restaurantul plin și marja tot în scădere.”
În acest context, efectul probabil este consolidarea pieței. Dacă o parte dintre operatorii mici și mijlocii se închid, grupurile mari, care pot eficientiza mai bine operațiunile și controla mixul de produs, pot câștiga cotă de piață, fie organic, fie prin extindere în spațiile rămase libere.
