Scenariul alegerilor anticipate, privit până de curând ca o ipoteză trecătoare, începe să fie luat tot mai serios pe fondul blocajului politic. Dacă această variantă se concretizează, votul ar urma să aibă loc cel mai probabil spre sfârșitul anului, iar România ar intra în 2027 cu un Parlament nou și cu un nou Guvern.
Efectul imediat ar fi prelungirea instabilității politice într-un moment în care România se confruntă deja cu riscul retrogradării ratingului de țară în categoria „junk”, pe fondul crizei economice și politice. În joc nu este doar schimbarea unei majorități parlamentare, ci și costul unui blocaj care ar întârzia deciziile de guvernare, precum și agenda de politică externă și de securitate.
În plan politic, cei care ar putea avea de câștigat dintr-un asemenea scenariu sunt, neconfirmat, PNL, USR și AUR, dacă ar ajunge să respingă împreună două propuneri consecutive de premier pentru a forța anticipatele. Calculele ar viza fie maximizarea numărului de mandate, fie valorificarea creșterii din sondaje. PSD, în schimb, nu are un interes real pentru organizarea unui nou scrutin. Potrivit articolului 89 din Constituția României, Parlamentul poate fi dizolvat doar dacă nu acordă votul de încredere în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două cereri de învestitură.
Analistul politic Răzvan Petri a explicat pentru Jurnalulnational că un astfel de deznodământ ar muta repede criza în zona calendarului electoral. „Alegerile anticipate ar însemna, în primul rând, o perioadă de instabilitate politică pe termen scurt și mediu. Dacă se va ajunge la acest scenariu, cel mai probabil scrutinul ar avea loc spre finalul anului, astfel încât România să intre în anul următor cu un nou Parlament și un nou Guvern.”
Această resetare politică, invocată de partide, ar veni astfel cu o perioadă suplimentară de provizorat. După alegeri, presiunea pentru o formulă de compromis ar rămâne. Răzvan Petri a arătat: „Diferența este că partidele nu vor mai putea invoca necesitatea unui nou vot popular pentru a justifica blocajul. După anticipate, vor fi obligate să găsească o formulă de compromis, fie printr-un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, fie printr-o mare coaliție alături de PSD, fie prin susținerea unui guvern minoritar PSD. Alte variante realiste nu se conturează nici după un eventual scrutin anticipat.”
Fostul ministru al Justiției Tudorel Toader a arătat că mecanismul legal există și poate fi activat inclusiv de actualul Executiv, chiar dacă acesta are competențe reduse. „Alegerile se organizează pe baza legii, pe baza hotărârilor de Guvern. Nimic nu împiedică Guvernul să adopte hotărârile de natură a duce la alegerile anticipate. Chiar guvernul ăsta, cu competențe reduse, are capacitatea de a decide în acest sens. Autoritatea Electorală pune în aplicare ceea ce a decis Guvernul.”
Același Tudorel Toader a explicat că momentul decisiv apare după cele două respingeri din Parlament, în interiorul termenului constituțional de 60 de zile calculat de la prima solicitare de învestitură. Dacă în acest interval nu se formează o majoritate, președintele poate alege varianta anticipatelor.
România s-a mai apropiat de o astfel de situație în 2009, după căderea Guvernului Emil Boc prin moțiune de cenzură. Atunci, președintele Traian Băsescu i-a propus ca premieri pe Lucian Croitoru și pe Liviu Negoiță, însă Parlamentul nu a fost dizolvat.
