România a încheiat luna iunie 2026 cu cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, de 9,2%, în timp ce zona euro a coborât la 2,8%. La capătul opus al clasamentului din UE s-au aflat Suedia, cu 1%, Cehia, cu 1,1%, și Danemarca, cu 1,8%.
Diferența față de zona euro se vede și în datele interne, chiar dacă metodologia este diferită. Institutul Național de Statistică a raportat pentru iunie 2026 o inflație anuală de 10,42%, după 10,9% în mai. În aceeași lună, seria Eurostat a indicat 9,2% pentru România.
În zona euro, rata anuală de 2,8% din iunie a fost susținută în principal de servicii, care au adăugat 1,51 puncte procentuale, urmate de energie, cu 0,77 puncte procentuale, și de alimente, alcool și țigări, cu 0,29 puncte procentuale, arată Financiarul.
În România, cele mai mari scumpiri au continuat să vină din servicii. INS a precizat: „În iunie 2026, inflaţia anuală scade uşor şi atinge pragul de 10,4%. Astfel, rata anuală a inflaţiei, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,42%, cele mai mari creşteri de preţuri înregistrându-se tot la servicii, 13,67%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,29%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 5,75%.”
La alimente, INS a arătat că „cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut şi în acest interval tot la cafea, preţul acesteia majorându-se cu 19,9%. Ouăle se află pe locul secund cu o creştere a preţurilor de 13,66%, în timp ce laptele de vacă s-a scumpit cu 12,13%. Preţurile din grupa zahăr, produse zaharoase şi miere de albine au crescut cu 9,44%”.
BNR și-a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 5,5%, de la 3,9%, și estimează 2,9% la sfârșitul lui 2027. Banca centrală mizează însă pe o scădere rapidă în a doua jumătate a anului, cu o coborâre spre aproximativ 6% în lunile iulie, august și septembrie 2026.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat: „S-a amplificat ideea că Banca Naţională prognozează creşterea inflaţiei, când, de fapt, fraza următoare era clară: inflaţia scade la jumătate, de la aproape 11% la aproximativ 5%. Faptul că va creşte în mai şi iunie cu 0,1 0,3 puncte procentuale s-a amplificat la nivelul societăţii. Va creşte până prin iulie, probabil până la 11%, dar creşterile sunt mici, pentru că apoi, în iulie, august şi septembrie, vom avea deja o inflaţie de aproximativ 6%, iar spre sfârşitul anului, 5% şi ceva”.
Guvernatorul BNR a indicat și ținta de poziționare a României în raport cu celelalte state din UE în toamna acestui an: „S-ar putea să nu mai fim în toamnă campioni la inflaţie. Ne dorim acest lucru, dar nu depinde numai de noi”.
