Investiția de 4 miliarde de euro din Neptun Deep a intrat în etapa de execuție fizică, după instalarea platformei offshore „Neptun Alpha” în Marea Neagră. Activul trebuie să susțină extracția a 100 de miliarde de metri cubi de gaze și schimbă profilul de risc al proiectului, într-o regiune afectată deja de incidente militare.
OMV Petrom și Romgaz dețin în mod egal proiectul. Față de faza de plan, infrastructura este acum într-un stadiu mult mai avansat. Conducta de 160 km până la țărm este finalizată, iar șase dintre cele zece sonde de producție au fost realizate. În aceste condiții, principala preocupare pentru companii nu mai este doar construcția, ci protejarea unui activ offshore amplasat la circa 120 de metri adâncime.
Platforma cântărește 16.500 de tone și are o înălțime totală de peste 225 de metri. A fost fabricată de Saipem în Italia și Indonezia. Odată instalat, un astfel de activ schimbă natura costurilor potențiale față de o investiție aflată încă în șantier, iar discuțiile despre securitate, asigurare și continuitate operațională capătă greutate directă în modelul financiar al proiectului.
Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan a legat progresul tehnic de momentul în care investiția începe să producă venituri. „Neptun Deep nu mai este un proiect pe hârtie. Platforma de producţie «Neptun Alpha» a fost instalată în Marea Neagră, conducta de 160 de kilometri până la ţărm este finalizată, iar şase dintre cele zece sonde de producţie sunt deja realizate. România se apropie, etapă cu etapă, de prima moleculă de gaz extrasă, în 2027.”
Calendarul oficial indică anul 2027 pentru primele gaze. În același timp, reprezentanți ai companiilor listate au sugerat că primele volume ar putea ajunge la țărm chiar anul viitor. Pentru piață, diferența dintre 2027 și un posibil avans de un an contează în evaluarea fluxurilor de numerar, dar această accelerare nu este confirmată.
Miza economică trece dincolo de producția brută. Bogdan Ivan a susținut că prioritatea ar trebui să fie consumatorii și companiile românești, cu utilizare în petrochimie și îngrășăminte. Fără un mecanism concret, această poziție rămâne un semnal de politică industrială. Valoarea adăugată mai mare apare dacă gazul intră în lanțuri locale, nu dacă este exportat ca materie primă. „Prioritatea trebuie să o aibă consumatorii şi companiile româneşti, iar această resursă trebuie folosită pentru relansarea industriei petrochimice, a producţiei de îngrăşăminte şi a marilor capacităţi industriale, nu exportată ca simplă materie primă.”
Proiectul are și o componentă de finanțare. Romgaz a atras 500 de milioane de euro de pe piața de capital pentru investiții strategice, inclusiv pentru Neptun Deep. Suma acoperă o parte din necesarul total de 4 miliarde de euro, ceea ce face și mai importantă stabilitatea percepută a proiectului.
Potrivit Financiarul, odată cu instalarea platformei, discuția se mută din zona de inginerie și calendar în cea a apărării activului. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că exploatarea gazelor transformă România într-un „actor relevant în furnizarea securității energetice în regiune și în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană”. O astfel de poziționare mărește importanța strategică a activului, dar îi poate crește și profilul de țintă.
Contextul regional este deja marcat de incidente. O navă comercială a fost lovită la 20 de mile marine de coasta românească. Fragmente de drone rusești au căzut pe teritoriul României, inclusiv într-un incident cu explozie într-un bloc din Galați. Acest risc geopolitic se poate transfera în costul asigurării și în percepția de risc a capitalului, chiar dacă valoarea exactă a acestor costuri nu este detaliată public.
Adrian Iacob, director executiv al Lockheed Martin România, a prezentat public o variantă tehnică pentru protecția perimetrului offshore. „Proiectul Neptun Deep poate fi apărat cu drone navale care stau în apă 30 de zile, se învârt în jurul platformei, transmit informaţii online, stau şi la suprafaţă, şi dedesubt, la 200 de metri.” Propunerea arată o direcție de apărare pentru un activ aflat la circa 120 de metri adâncime, într-o zonă expusă la amenințări de la suprafață și sub apă. Nu sunt însă precizate autorități responsabile sau formule de finanțare pentru această protecție.
Cristi Pitulice a formulat direct riscul de piață al proiectului. O eventuală avariere a Neptun Deep ar putea rămâne sub pragul unui atac care să activeze explicit Articolul 5. Într-un asemenea scenariu, proiectul nu ar fi anulat, dar costurile de protecție ar putea crește, iar operațiunile s-ar putea complica.
Pentru acționarii OMV Petrom și Romgaz, reperele rămân clare. Primul este calendarul dintre termenul oficial din 2027 și ipoteza unor volume la țărm de anul viitor. Al doilea ține de execuția fizică, în condițiile în care patru sonde din zece nu sunt încă realizate. Al treilea este arhitectura de securitate, unde piața are o descriere a riscului și o propunere tehnică, dar nu și o structură publică de responsabilitate și finanțare.
