Investițiile străine directe (ISD) ale nerezidenților în România au însumat 669 de milioane de euro în primul semestru al anului 2026, o reducere de aproximativ 82% față de cele 3,72 miliarde de euro înregistrate în perioada corespunzătoare din 2025. Scăderea de 3,05 miliarde de euro provine din toate cele trei componente ale ISD: profiturile reinvestite au contribuit cu 1,2 miliarde, participațiile la capital cu 0,75 miliarde, iar creditele intra-grup cu 1,1 miliarde de euro.
Evoluția s-a concentrat în trimestrul al doilea al anului 2026, când fluxul total al investițiilor nerezidenților a fost negativ, de -521 milioane de euro, reprezentând cel mai redus nivel trimestrial din 2013 până în prezent. Factorul principal a fost componenta profiturilor reinvestite, care a consemnat un sold negativ de -1.124 milioane de euro. Acest rezultat indică faptul că dividendele distribuite acționarilor de către companiile cu capital străin au depășit profitul realizat în perioada de raportare.
Potrivit analizei lui Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR, nivelul redus al ISD are trei explicații. Prima este legată de distribuirea dividendelor, care are loc cu precădere în prima parte a anului, până în luna iunie. Acest efect sezonier este confirmat de solduri negative ale profiturilor reinvestite înregistrate și în anii anteriori: -723 milioane de euro în trimestrul al doilea din 2024 și -390 milioane în 2025. Valoarea din 2026 este însă cu 55% mai mare decât cea din 2024, ceea ce sugerează o cauză suplimentară.
A doua explicație este reducerea efectivă a profitabilității operaționale a companiilor, corelată cu încetinirea economiei, creșterea riscurilor și un nivel sporit de incertitudine. A treia cauză este o conjunctură specifică, asociată unei tranzacții importante prin care un lanț de magazine a fost vândut de o entitate nerezidentă către una rezidentă, ceea ce a influențat negativ componenta participațiilor la capital. Datele privind profiturile sunt deocamdată provizorii, bazate pe estimările firmelor, conform Jurnalulnational.
Evoluția din primul semestru este un semnal ce nu poate fi ignorat, consideră Leonardo Badea. Investițiile străine directe, alături de fondurile europene, contribuie la finanțarea deficitului de cont curent prin fluxuri care nu generează datorie externă. Scăderea ISD deplasează finanțarea către instrumente care vor conduce la o creștere a datoriei externe a țării. Deciziile companiilor privind reinvestirea profitului sunt sensibile la percepția asupra perspectivelor economice și la predictibilitatea cadrului de reglementare.
Pentru a inversa tendința, Badea subliniază necesitatea ca politicile guvernamentale să ofere repere certe, o măsură primordială fiind finalizarea și asumarea timpurie a bugetului pentru anul următor. De asemenea, maximizarea absorbției fondurilor europene, în special a granturilor, a devenit un obiectiv național prioritar. Într-un context în care ISD s-au comprimat, granturile europene reprezintă una dintre puținele surse consistente de capital extern care nu generează datorie. Pe lângă finanțarea deficitului, investițiile străine aduc tehnologie, know-how și integrarea companiilor locale în lanțuri internaționale de valoare, fiind încurajate de încrederea într-un climat de afaceri favorabil.
