Giurgiu: Expoziţie la Muzeul Judeţean cu odoare bisericeşti restaurate de către Dan Iliescu
Restauratorul Dan Iliescu a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că piesa cea mai dificilă la care a lucrat este candela din argint aşezată de domniţa Bălaşa la mormântul soţului ei în 1745 şi care se află la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti.
„Mi-a creat cea mai mare plăcere să o readuc la viaţă pentru că am preluat-o dintr-o stare în care metalul era rupt şi corodat şi am adus-o la o formă şi strălucire iniţială”, a spus restauratorul Dan Iliescu.
O expoziţie realizată de acesta, constituită din obiecte de cult restaurate, a fost vernisată, miercuri, la Muzeul Judeţean Giurgiu, sub genericul ‘Odoare bisericeşti – între neantizare şi renaştere’.
Printre obiectele expuse se numără o candelă mare din aliaj de cupru, o candelă de argint donată de Şerban Cantacuzino pentru mormântul soţiei sale în 1696, Icoana Maica Domnului cu Pruncul cu ferecătură de metal din perioada interbelică, o candelă de atelier din Transilvania, o cădelniţă de atelier din Muntenia, candele nichelate, precum şi alte candele şi potire, dar şi obiecte în curs de restaurare, mulaje pentru înlocuirea elementelor lipsă, mărturii de botez şi cruciuliţe din bronz.
„Am restaurat mii de obiecte de cult, nu am neapărat o piesă dragă, dar am piese mai dificile care mi-au creat plăcerea de a le restaura cum ar fi una care se află la biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, o candelă din argint masiv donată de domniţa Bălaşa, a şasea fiică a lui Constantin Brâncoveanu (n.red. candela a fost aşezată la mormântul soţului acesteia, Marele Ban Manolache Lambrino, în anul 1745)”, a adăugat restauratorul Dan Iliescu.
El a mărturisit că meseria lui dură de lucrător cu fierul are şi o parte romantică pentru că de multe ori i s-a întâmplat ca în timpul restaurării să simtă că cel care a folosit obiectul se află lângă el.
„Pasiunea m-a adus aici, a fost o întâmplare fericită că am iubit această meserie, nu am obosit lucrând şi, la un moment dat, după ce am terminat legăturile cu viaţa muzeală pentru că m-am pensionat, în discuţiile cu părintele Mihail Muscariu, stareţul mănăstirii Comana, judeţul Giurgiu, am ajuns la concluzia că e bine să fac o astfel de expoziţie cu obiectele mele restaurate în ultimii ani pentru că vreau să capacitez preoţii din Episcopie să-şi restaureze obiectele uitate. Mi s-a întâmplat în mai multe parohii să găsesc diferite obiecte vechi prin lăzi de lemne, prin poduri, prin cine ştie ce fişet pierdute, părăsite, deşi unele din ele, cu un minim de efort, puteau reveni pe masa altarului şi atunci am zis că e păcat să se piardă astfel de obiecte şi am pornit această expoziţie. În experienţa mea şi în viaţa mea de restaurator mi s-a întâmplat o treabă romantică, poate, pentru că, nu de puţine ori am impresia că cel care a folosit obiectul pe care-l restaurez este lângă mine, de multe ori parcă l-am şi figurat, parcă l-am şi văzut, asta s-a întâmplat chiar şi la Comana. Restauram o opincă din piele a unui soldat care a luptat în Primul Război Mondial şi opinca aia mi-a vorbit despre el. Era o opincă de picior mic, găurită în vârf. L-am văzut sărac, uşor zdrenţăros, mic şi zdravăn, zâmbitor şi crezând în ceea ce făcea, adică în lupta lui. Au fost şi multe alte situaţii de acest gen şi atunci am realizat că mai ales obiectele de cult poartă harul acelor preoţi care au slujit înainte şi normal ar fi ca preoţii slujitori din timpurile noastre să le păstreze”, a declarat restauratorul Dan Iliescu.
El spune că în acelaşi timp a vibrat la îndemnul Patriarhului Daniel când a zis că ar fi bine ca în fiecare biserică să fie o vitrină cu istoria acelei biserici pentru că exprimă ceea ce s-a întâmplat în acel sat, cu condici, cu cărţi, cu diferite obiecte.
„Restaurarea de metale este una dintre cele mai complexe meserii pentru că metalele se comportă total diferit, trebuie să ştii foarte multe lucruri, în acelaşi timp obiectele bisericeşti se încadrează în clasa obiectelor decorative şi sunt compozite adică în afară de metal există multe alte materiale care se folosesc, marmură, sidef, pietre preţioase, semipreţioase, lemn şi eşti obligat să interacţionezi cu fiecare element astfel încât reparând unul dintre materiale să nu îl distrugi pe altul, de aceea este şi o meserie care se învaţă în timp lung”, a declarat Dan Iliescu.
Dragostea lui pentru restaurarea obiectelor de cult l-a făcut chiar să se mute în judeţul Giurgiu, aproape de mănăstirea Comana unde vrea să deschidă un atelier de restaurare prin care să transmită din cunoştinţele lui celor mici care vor să înveţe această meserie.
„Omul sfinţeşte locul şi acolo unde sunt oameni credincioşi se înnoiesc lcrurile! O să vedeţi ce poate să facă talentul, harul şi răbdarea unui om care ştie să lucreze cu fierul, să-l înnobileze şi să-l facă să îl asculte. E un prilej de bucurie astăzi pentru toţi cei care suntem aici şi, muzeul nu este biserică, muzeul este un spaţiu al cercetării, al ştiinţei şi al adevărului şi atunci interesant şi important este că oamenii care slujesc artele muzeistice, pentru că ce iese din mâna unui restaurator este adesea artă, poate să ajute şi celelalte ramuri ale societăţii, inclusiv Biserica. În expoziţie sunt tot felul de obiecte de cult ,dar de-a lungul anilor domnul Dan Iliescu a restaurat obiecte care nu aparţin neapărat Bisericii Ortodoxe, sunt aici obiecte şi de la Biserica Armeană şi de la Biserica Greco-Catolică, deci arta şi talentul nu au frontiere şi nu ţin neapărat de un spaţiu anume”, a declarat directorul Muzeului Judeţean Giurgiu, Ionel Muscalu.
Restauratorul Dan Iliescu şi-a cultivat talentul şi harul artistic, măiestria bijutierului şi cunoştinţele restauratorului la Muzeul Naţional de Istorie a României, unde a lucrat zece ani, apoi la Muzeul Municipiului Bucureşti.
Icoana Maica Domnului cu Pruncul cu ferecătură de metal din perioada interbelică şi o candelă mare din argint sunt obiecte din colecţia Muzeului Judeţean Giurgiu restaurate de Dan Iliescu.
Expoziţia va rămâne deschisă la Giurgiu pe tot parcursul lunii decembrie.
Sursa foto: giurgiu-net.ro
Sursa: News24.ro.