Tulcea: Pescarii din Deltă şi-au prezentat problemele reprezentanţilor ARBDD

Nerespectarea perioadei de prohibiţie, colmatarea zonelor de reproducere a resursei piscicole, lipsa subvenţiilor pentru o activitate care nu are caracter continuu, lipsa renaturărilor şi transformarea amenajărilor piscicolă în terenuri pentru agricultură sunt principalele probleme pe care pescarii le-au prezentat miercuri Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD).

În timpul şedinţei, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Pescari din Delta Dunării (FAPDD), Lucian Sanda, a amintit că, în urmă cu un secol, în timpul prohibiţiei în zonele de reproducere a peştilor nu se intra nici măcar cu barca.

„Pe vremea lui Grigore Antipa, erau semnalizate zonele de reproducere, iar acolo nu se intra nici cu piciorul, nici cu barca la rame. Eu zic că este un lucru important ca în timpul prohibiţiei să respectăm perioada, în sensul că turiştii pot merge cu barca, dar nu cu viteze excesive, pentru că pe canale, atunci când apa este mică efectiv sare peştele pe mal, din cauza vitezei cu care circulă bărcile”, a declarat preşedintele Sanda.

Liderul FAPDD a subliniat necesitat decolmatărilor şi introducerea Deltei în zonele periferice umede din Europa pentru ca pescarii să poată beneficia de facilităţi, lucru susţinut şi de alţi pescari.

„Facem un apel să ne sprijiniţi în a-i convinge pe decidenţii de la nivel central în aprobarea de subvenţii care să le fie asigurate pescarilor pentru perioadele de inactivitate, ţinând cont că prohibiţia durează 60 de zile. În acelaşi registru, recomandarea noastră este aplicarea unor facilităţi fiscale care să-i încurajeze pe micii pescari să raporteze în mod real capturile zilnice”, a afirmat preşedintele asociaţiei Goloviţa, Cătălin Balaban.

Pescarii au susţinut nevoia de adăposturi pescăreşti, de mărire a dimensiunilor ochiurilor plaselor cu care pot pescui şi au atras atenţia că zonele de reproducere care sunt prevăzute în ordinul de prohibiţie sunt colmatate şi nu pot fi folosite de resursa piscicolă.

Ei au cerut o reglementare mai strictă a pescuitului sportiv şi au afirmat că practicanţii acestui sport sunt vinovaţi de deşeurile din Deltă.

De asemenea, reprezentanţii pescarilor au criticat modul în care unele autorităţi fac controale, susţinând că reprezentanţii instituţiilor cu abilităţi în prevenirea şi combaterea braconajului piscicol fac „controale la plan”.

Unii dintre ei au criticat deciziile de transformare a unor amenajări piscicole în amenajări agricole.

„În Deltă, agricultura era interzisă prin legea 82. Când s-a făcut zonă defavorizată s-a dat drumul la agricultură. Ştiţi ce-au făcut la heleşteul Crişan? Au venit cu nişte avioane şi au otrăvit heleşteul. Noi am crezut că dau pentru ţânţari. Sanchi! Au omorât albinele stuparilor, au ars heleşteul apoi în august şi după aceea le-au venit subvenţiile din agricultură. Asta este toată şmecheria”, a afirmat Eduard Gherman, din satul Crişan.

Totodată, preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte Delta Dunării, Dan Verbina, a atras atenţia că pescuitul sportiv este excesiv şi deşi este reglementat, în realitate nu este controlat.

„Suntem circa 1.200 de pescari în Deltă. Vreo 200 trăiesc din pescuit, circa 500 au şi alte activităţi, iar restul pescuiesc de subzistenţă. Legislaţia nu este pusă la punct şi este nevoie de soluţii pentru vânzarea peştelui pensiunilor”, a afirmat preşedintele Verbina.

În replică, guvernatorul Deltei, Cătălin Ţibuleac, a apreciat propunerile făcute de pescari şi a menţionat că în următoarele două luni zonele de cruţare pentru peşti vor fi redefinite, astfel încât resursa piscicolă să aibă locuri de reproducere.

De asemenea, la solicitarea pescarilor, a declarat că va intermedia o întâlnire între pescari şi reprezentanţii instituţiilor cu abilităţi în prevenirea şi combaterea braconajului piscicol şi a susţinut înfiinţarea unui Comitet pescăresc care să participe la actul decizional.

„Încercăm să avem o primă discuţie privind modul de constituire a Consiliului pescăresc care să fie parte din Consiliul consultativ al ARBDD, entitate definitorie pentru Administraţie. Vom discuta despre constituirea acestui consiliu într-o formulă lucrativă în prima lună a anului viitor”, a precizat presei, la finalul şedinţei, guvernatorul Ţibuleac.

Sursa: News24.ro.