Primarul Chirica: Vă transmit ferm şi foarte clar, Iaşiul are termoficare şi va avea mulţi ani

Primarul Mihai Chirica a declarat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că Iaşiul are unul dintre cele mai performante sisteme de termoficare din România şi că va avea mulţi ani de acum încolo un astfel de sistem centralizat de furnizare a apei calde şi căldurii în apartamente.

„Vă transmit oficial, ferm şi foarte clar, Iaşiul are termoficare şi va avea mulţi ani de acum încolo, indiferent dacă le stric sau nu unor prieteni, între ghilimele, ai Iaşiului bucuria aceasta. Noi nu avem situaţia Bucureştiului, dimpotrivă. Suntem unul dintre cele mai performante sisteme de termoficare din România şi aşa vom rămâne cu toată sarcina trecutului pe care am preluat-o în acest mandat în calitatea de primar, motivat şi de falimentul CET. Ca să spun pe înţelesul tuturor, nu mor caii când vor câinii şi nu vom ceda acestei presiuni mediatice, spunându-vă foarte clar de la început care este situaţia juridică a CET-ului, despre care am mai vorbit şi am făcut comunicări”, a afirmat Mihai Chirica.

Edilul a explicat că fosta Centrală Electro Termică a intrat în faliment în urmă cu şapte ani, din cauza datoriilor acumulate de-a lungul timpului „prin greşeli guvernamentale, prin greşeli locale”.

„CET-ul a intrat în faliment în anul 2012, deci acum şapte ani. Starea de faliment a CET a fost motivată de acumularea unor datorii de-a lungul timpului, prin greşeli guvernamentale, prin greşeli locale şi în cele din urmă CET-UL, companie de termoficare, a fost nevoit să îşi închidă activitatea. Pe perioada a mai bine de un an de zile, activitatea de termoficare a fost furnizată de Direcţia Tehnică a primăriei, care a devenit furnizorul de energie termică în conformitate cu prevederile legii, administrarea a fost preluată de către noi. Eu eram viceprimar, am reorganizat Direcţia Tehnică, am pus-o director pe Viorica Bostan şi am continuat să furnizăm energie termică. Continuarea furnizării energiei termice s-a realizat ulterior prin încheierea unui contract de concesiune cu actualul operator, care se numeşte Veolia, companie cu capital francez şi care operează în domeniul energetic în mai multe ţări din lume”, a spus primarul Mihai Chirica.

Potrivit acestuia, „falimentul CET a fost cerut de ANAF ca principal creditor, alături de alţi creditori”.

„S-a adus întâi în insolvenţă, apoi a trecut, după planul de reorganizare, în faliment şi s-a pronunţat asupra stării de faliment. Problema noastră au fost de la început bunurile CET care au fost transmise prin hotărâre de guvern, în guvernarea Năstase, de la Termoelectrica, către municipiul Iaşi. Asta s-a petrecut în 2002. Prin acea hotărâre de guvern a fost decapitalizată Termoelectrica SA şi s-au transmis către Iaşi instalaţiile de termoficare. Instalaţiile erau împărţite în două componente, una de producere – CET-urile şi una de distribuţie – RADET. În cele din urmă, Iaşiul a comasat producţia cu distribuţia şi a devenit o singură companie. Hotărârea de guvern prin care Termoelectrica a fost decapitalizată este dizolvată prin efectul unei hotărâri a instanţei de la Galaţi care constată încălcarea legii proprietăţii publice, respectiv Legea 213, coroborată cu 216. Şi hotărârea de guvern Năstase pică. Ar fi trebuit ca toate CET-urile în urma hotărârii de la Galaţi să se întoarcă la Termoelectrica, apoi prin altă hotărâre de guvern Termoelectrica să se fi decapitalizat, dar să fi devenit municipalitatea şi acţionar, dar nu s-a întâmplat acest lucru. Cu toate astea, după falimentul CET în anul 2012, noi dăm în judecată CET Iaşi pe motiv că bunurile ne aparţin în totalitate, printr-un dosar care va căpăta numărul 629, decizia 649, care a persistat prin diferite instanţe până ieri”, a precizat Chirica.

El a menţionat că a mai fost deschisă o acţiune în instanţă chiar în primele zile de la preluarea mandatului de primar.

„În paralel cu aceasta, am deschis un alt dosar, 581, deschis din primele zile de mandat, prin care am dat din nou în judecată CET-ul, constatând nu numai că revendicăm bunurile, dar şi că toate investiţiile care s-au făcut de către CET de-a lungul timpului sunt bunuri ale municipalităţii. Dosarul 581 din 2015 ia sfârşit prin decizia 4987 din 20.11.2018, prin care ICCJ constată că toate bunurile reglementate de contractul de concesiune sunt supuse priorităţii interesului public. CET Iaşi în calitate de concesionar are obligaţia de a restitui toate bunurile în mod gratuit şi liber de orice sarcini. Această decizie nu a mai fost contestată în revizuire de nimeni şi a rămas valabilă de la data pronunţării ei, din 20.11.2018. Dosarul 629 este început tot de noi, în anul 2012, care a avut o decizie a ÎCCJ care constată că cererea de revendicare a municipiului Iaşi, prin care noi dorim ca tot patrimoniul CET să redevină patrimoniu public al oraşului nostru, este respinsă şi se dă câştig de cauză CET, noi invocând că au fost trecute bunuri publice în capitalul social al unei societăţi comerciale, o greşeală făcută pe vremea domnului primar Simirad, şi spune că nu pot fi revendicate aceste bunuri atâta timp cât nu s-au dizolvat hotărârile de consiliu prin care ele au trecut dintr-un patrimoniu public în capitalul social al unei companii, aşa cum s-a făcut în 2002 şi a fost incorect”, a mai spus primarul Mihai Chirica.

Edilul a adăugat că ÎCCJ a cerut anularea unei hotărâri de consiliu local, urmând ca ulterior să revină cu revendicarea CET.

„Deci, ÎCCJ ne explică faptul că voi degeaba le revendicaţi, întâi daţi în anulare hotărâre de consiliu ca să aveţi un temei legal, după care veniţi la noi şi le revendicaţi. Motiv pentru care decizia ÎCCJ pe dosarul 629 se face cu opinie separată a unui judecător. A fost completul de trei. Un judecător spune municipiul Iaşi este îndreptăţit să primească toate bunurile pentru că este interesul public, doi judecători spun ‘da, este îndreptăţit să le primească, dar întâi să rezolve problema cu hotărârile de consiliu’. Noi am justificat în continuare că hotărârile de consiliu pot fi tratate pe cale de consecinţă, dar decizia de aseară spune nu. Revenim la decizia anterioară, respingem cererea de revizuire a municipiului Iaşi şi rămâne valabilă hotărârea dată în vară pe 629, motiv pentru care noi am generat deja, şi este pe tabelul judecătoriei Iaşi, chemarea în judecată prin care dorim dizolvarea celor două hotărâri de consiliu prin care capitalul social a fost întregit către CET dintr-un bun public. Pe înţelesul tuturor, bunul public este inalienabil, nu poate fi adus în capitalul social al unei societăţi comerciale, practic, de la început CET a pornit cu stângul. Nici nu putea să funcţioneze în capitalul social respectiv, pentru că bunurile publice nu puteau fi aduse în capitalul social. Hotărârea de guvern le-a transferat ca bunuri publice, nu ca bunuri private. Ceea ce s-a întâmplat de altfel şi cu aceste bunuri din 581 care au fost recunoscute prin hotărâre de guvern ca bunuri publice ale municipiului Iaşi, ele fiind inventariate în momentul de faţă la noi. Deci, practic, acest dosar 629 şi această dispoziţie a ÎCCJ se va duce mai departe în Judecătoria Iaşi în dosarul 6356/2019 pe care l-am şi înaintat. Noi ştiam despre ce ne-a propus Curtea de Casaţie şi Justiţie, dar am încercat întâi o acţiune în revizuire”, a spus Chirica.

Conform declaraţiilor primarului Iaşiului, ultima decizie a ÎCCJ nu poate fi aplicată.

„Această decizie a ÎCCJ nu poate fi aplicată sub nicio formă, pentru că nu a fost o cerinţă a CET de a prelua bunurile, ci a fost o cerinţă a municipiului Iaşi de a prelua bunurile de la CET prin revendicare. Prin urmare, noi ne-am întors exact la situaţia din 2012, cu singura excepţie că în 2018, deja ÎCCJ ni le-a recunoscut ca bunuri invocând interesul public al municipiului Iaşi. De asemenea ICCJ, nu a constituit un titlu executoriu în favoarea CET, ci doar a respins cererea noastră de revendicare, întorcându-ne în Judecătorie în vederea dizolvării hotărârilor de Consiliu Local. Toate investiţiile ce fac obiectul programului de investiţii aparţin domeniului public, toate sunt inventariate, toate sunt trecute în contabilitatea primăriei şi toate sunt în patrimoniul dat în concesiune în momentul de faţă şi în evidenţa extra contabilă a Veolia, care are obligaţia să le exploateze şi să le returneze la sfârşitul contractului”, a precizat primarul Chirica.

El a mai spus că valoarea tuturor bunurilor din dosarul 629 este de 69,7 milioane de lei, „pentru că aceasta este valoarea totală înregistrată în contabilitatea Primăriei la momentul în care s-a constituit CET Iaşi din bunurile aduse ca aport”.

„Valoarea tuturor bunurilor pe care le avem înregistrate în contabilitatea primăriei la momentul la care vorbim este de 73 de milioane de lei, diferenţa dintre acestea două reprezentând bunuri care între timp au fost scoase din uz, sunt casate. Valoarea tuturor investiţiilor pe care primăria municipiului Iaşi le-a făcut în sistemul de termoficare până la data la care vorbim este de 439,6 milioane de lei şi valoarea tuturor creanţelor pe care noi le avem de recuperat de la CET Iaşi pentru că nu şi-a plătit taxele şi impozitele la timp, inclusiv redevenţă şi celelalte, creanţele, se ridică la 258 de milioane de lei. Noi avem deschis dosar doar pentru 69,7 milioane de lei. Asta reprezintă faptul că ponderea bunurilor de care vorbim este mai mică decât valoarea bunurilor revendicate şi creanţa pe care CET trebuie să ne-o plătească nouă. Am aşteptat rezultatul acestei decizii care a fost judecat din punctul nostru de vedere în ambele variante. Dacă ÎCCJ respinge cererea de revizuire pe motiv că a fost o opinie separată, atunci 581 dizolvă în mod automat şi 629, celălalt dosar, şi lucrurile au intrat în efectivitatea lor din data 20.11.2018. Dacă decizia ÎCCJ revine la situaţia anterioară din vară, automat intervine dosarul în judecătorie prin care noi dizolvăm hotărârile de consiliu şi ajungem din nou la hotărârea din 581. Şi, suplimentar, având în vedere această hotărâre de aseară, începem procedura de dare în plată prin care solicităm ca din totalul valorii de 258 de milioane de lei, cât avem de recuperat de la CET, CET să ne ofere bunurile în valoare de circa 70 de milioane de lei prin procedura de dare în plată pe care noi am mai aplicat-o la Fortus”, a mai spus Chirica.

Reacţia primarului vine după ce în cursul zilei de vineri preşedintele organizaţiei municipale Iaşi a PNL, deputatul Marius Bodea, a declarat într-o conferinţă de presă că oraşul a rămas fără sistemul de termoficare după ce instanţa a decis că centralele şi reţeaua de distribuţie aparţin lichidatorului judiciar.

Sursa foto: stirileprotv.ro

Sursa: News24.ro.