Predicţia si riscul seismic

Asociaţia pentru Reducerea Riscului Seismic afirmă că predicţia seismică nu este posibilă încă din punct de vedere ştiinţific, acest fapt „fiind asumat” de către cercetătorii în domeniu şi „toate entităţile ştiinţifice oficiale din lume”.

„Având în vedere informaţiile preluate în ultima perioadă de către o parte a presei, conform cărora cutremurele din Vrancea ar putea fi prezise pe viitor de către un start-up din Israel, Re:Rise (Asociaţia pentru Reducerea Riscului Seismic) face următoarele precizări: predicţia seismică nu este încă posibilă din punct de vedere ştiinţific, fapt asumat de către toate entităţile ştiinţifice oficiale din lume (inclusiv de USGS – United States Geological Survey) şi incontestabil în rândul cercetătorilor din domeniu”, se arată într-un comunicat al asociaţiei transmis, miercuri, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, echipa „Re:Rise” lucrează la implementarea unui set de soluţii în vederea reducerii riscului seismic, precum Registrul Digital al Utilajelor #ReDU – „o hartă în timp real cu toate utilajele private pregătite pentru eliberarea căilor de acces după cutremur şi salvarea persoanelor de sub dărâmături, Sistemul de Mapare Rapidă cu Drone, care „va oferi autorităţilor o imagine rapidă şi completă a stării de fapt post-seism”, sau WiFi Mesh-ul Salvatorului – „va asigura comunicarea directă şi independentă între salvator şi victimele prinse sub dărâmături”.

De asemenea, „Re:Rise” afirmă că are în derulare, alături de ARCEN, proiectul Antiseismic District, „primul proiect de informare, educare şi abilitare a unei comunităţi urbane vulnerabile la cutremur, aflată în graniţele unui cartier central din Bucureşti”, cartierul delimitat de străzile Mihai Eminescu – Vasile Lascăr – Bulevardul Carol I – Bulevardul Nicolae Bălcescu).

Rectorul Universităţii Politehnica Bucureşti, Mihnea Costoiu, anunţa pe 1 decembrie că instituţia pe care o conduce împreună cu o companie israeliană testează un sistem care poate prezice cutremurele cu cel puţin patru ore înainte ca acestea să se întâmple.

„Proiectul presupune un parteneriat între compania Ionoterra şi Universitatea Politehnica din Bucureşti şi presupune studiul ionosferei pe un algoritm de calcul astfel încât să putem depista cutremurele cu minimum patru ore. Deşi colegii noştri vorbesc de mai mult de patru ore – de opt ore, de 12 ore – eu spun patru ore pentru că, după calculele noastre, varianta cea mai bună sau cu predicţia cea mai mare este de patru ore în acest moment. Până în această perioadă noi am validat datele, universitatea a validat datele şi continuăm să validăm datele. Suntem în perioada de validare şi de testare a sistemului. Este vorba despre date colectate după studierea Turciei şi, respectiv, a Greciei. Au fost anul trecut (colectate) aceste date. Testările s-au făcut în Turcia şi Grecia”, a declarat Costoiu pentru AGERPRES.

Sursa: News24.ro.