Au împărţit membrii în două ‘tabere’

În 2019, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au fost împărţiţi în două „tabere” cel puţin în două situaţii – numirea Adinei Florea în funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie şi alegerea unui nou preşedinte al CSM.

La conducerea CSM în acest an s-au aflat judecătorul Lia Savonea (preşedinte) şi procurorul Nicolae Andrei Solomon (vicepreşedinte).

Numirea Adinei Florea în funcţia de şef al SIIJ a dus la un blocaj instituţional în cadrul CSM.

Pe 15 mai, Consiliul Superior al Magistraturii a demarat procedura concursului pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, post care rămânea vacant după ce Gheorghe Stan a fost numit judecător la Curtea Constituţională. Ulterior, se publica lista candidaţilor care întruneau condiţiile de participare la concurs, fiind declaraţi admişi actualul procuror-şef adjunct al SIIJ Adina Florea, Sorin Eugen Iasinovschi şi Bogdan Ciprian Pîrlog.

Adina Florea a promovat concursul pentru funcţia de procuror-şef al SIIJ în luna iunie, obţinând un punctaj final de 9,86, însă ea nu a fost numită efectiv, deoarece şedinţele convocate de Lia Savonea pe această temă au fost amânate din lipsă de cvorum, după ce majoritatea procurorilor din CSM şi câţiva judecători au refuzat să se prezinte.

În acest context, Lia Savonea a propus, în cadrul unei şedinţe în care s-a constatat că nu este întrunit cvorumul necesar deoarece lipsesc şase membri, printre care procurorul general Bogdan Licu, ministrul Justiţiei de la acea vreme Ana Birchall şi membri din Secţia pentru procurori, o modificare legislativă „rapidă”, care să prevadă ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii care absentează nemotivat la şedinţele de plen să îşi piardă de drept mandatul.

Savonea s-a arătat deranjată de „semnalele” date de ministrul Justiţiei privind participarea la şedinţa de plen a CSM şi a spus că este vorba de o „coordonare” a Anei Birchall cu procurorii din CSM pentru a nu se prezenta la şedinţă.

Timp de mai multe luni, în CSM a existat un blocaj instituţional, procurorii din Consiliu refuzând să se prezinte la şedinţele de plen, nemulţumiţi de modul în care sunt convocate şedinţele, de emiterea unor comunicate de presă în numele membrilor CSM sau de numirea Adinei Florea la şefia Secţiei speciale de anchetare a magistraţilor.

De altfel, Lia Savonea şi Ana Birchall s-au aflat într-un conflict deschis pe mai multe teme, ministrul Justiţiei reproşându-i în dese rânduri preşedintelui CSM că nu o consultă atunci când convoacă şedinţele de plen.

Divergenţele dintre cele două au dus şi la sesizarea Curţii Constituţionale a României de către preşedintele CSM cu un conflict juridic de natură constituţională generat de acţiunile ministrului Ana Birchall, pe care o acuza de „ingerinţă gravă în activitatea procurorilor” şi „acţiuni de subminare a autorităţii Consiliului Superior al Magistraturii”.

Decizia CCR urmează să fie pronunţată la începutul anului viitor, după ce a fost amânată de mai multe ori.

La începutul lunii decembrie, Adina Florea a decis să îşi retragă candidatura din procedura de numire la conducerea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

Pe 16 octombrie, şapte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii au transmis plenului CSM o propunere pentru revocarea judecătoarei Lia Savonea din funcţia de preşedinte, pe motiv că aceasta a nesocotit „în mod manifest” atribuţia de reprezentare „care impune echilibru, onestitate şi neutralitate”.

Ei invocau „modul defectuos” în care aceasta şi-a exercitat atribuţiile, „îndepărtând Consiliul de la rolul său constituţional, făcând imposibilă colaborarea în cadrul organului colegial, cu consecinţe extrem de grave pe planul funcţionării şi credibilităţii acestuia atât pe plan intern, faţă de magistraţii români şi de întreaga societate, cât şi pe plan extern, în raporturile cu organismele internaţionale”.

Pe plan intern, arătau semnatarii, Consiliul Superior al Magistraturii a fost reprezentat „în mod necorespunzător” în relaţiile cu alte instituţii cu atribuţii în domeniul Justiţiei, cum ar fi ministerul de resort, dar şi cu corpul magistraţilor, prin asociaţiile profesionale ale acestora şi cu societatea civilă.

În opinia semnatarilor, Savonea a generat şi a întreţinut o stare conflictuală cu ministrul Justiţiei Ana Birchall, legat de neparticiparea acesteia la unele şedinţe ale plenului CSM, în condiţiile în care a refuzat, „într-o manieră arogantă şi neconstructivă”, să stabilească un mod de lucru previzibil pentru activităţile Consiliului, care să permită unui număr cât mai mare de membri aleşi sau de drept să participe la reuniuni.

Totodată, cei şapte membri CSM susţineau că Lia Savonea ar fi încălcat dispoziţiile legale prin transmiterea proiectului de modificare a legislaţiei privind activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate direct conducătorului comisiei parlamentare în condiţiile în care doar ministrul Justiţiei putea fi sesizat şi doar de către plenul Consiliului.

Propunerea nu a fost luată încă în discuţie de plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Alegerea noului preşedinte al CSM a divizat din nou membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe 10 decembrie, plenul CSM s-a reunit pentru a-şi alege membrii care vor ocupa funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în anul 2020. Pentru preşedinte a fost votată de Secţia pentru judecători Nicoleta Margareta Ţînţ, iar pentru postul de vicepreşedinte a fost votată de Secţia pentru procurori Tatiana Toader.

Decizia în cazul Nicoletei Ţînţ a fost amânată cu o săptămână, după ce la vot s-a înregistrat de două ori egalitate – 9 voturi „pentru”, 9 „împotrivă” şi un vot nul.

Şedinţa a fost reluată pe 18 decembrie, când judecătoarea Nicoleta Margareta Ţînţ a fost aleasă preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii cu 15 voturi ”pentru” şi 4 ”împotrivă”.

În primăvara acestui an, Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care se modifică prevederi din OUG 7/2019.

Potrivit preambulului proiectului, modificările sunt necesare ca urmare a reacţiilor „negative în ceea ce priveşte anumite soluţii legislative” cuprinse în OUG 7/2019 şi „constatând că în prezent aceste nemulţumiri ale unor membri ai corpului magistraţilor afectează funcţionarea optimă a instanţelor judecătoreşti şi a Parchetelor de pe lângă acestea şi generează pericolul de dezbinare a societăţii”.

„Aceste reacţii au vizat în mod deosebit intervenţia operată în materia delegării procurorilor în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea în funcţie se face de preşedintele României, (…) modificarea legislativă care a dat judecătorilor posibilitatea de a candida şi a fi numiţi în cele mai înalte funcţii de conducere din cadrul Parchetelor, în acest din urmă caz reclamându-se o afectare a statutului şi a independenţei judecătorilor”, se arăta în proiectul de modificare a OUG 7/2019.

Proiectul a ajuns şi pe masa Consiliului Superior al Magistraturii, care este învestit să avizeze consultativ astfel de modificări.

Pe 5 martie, CSM a decis să avizeze negativ proiectul de modificare a OUG 7/2019.

În data de 10 aprilie, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ şi propunerea legislativă privind eliminarea pensiilor de serviciu.

„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea legislativă privind eliminarea pensiilor de serviciu pentru deputaţi şi senatori, judecători şi procurori, personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi Parchetelor, poliţişti, funcţionari publici cu statut special, funcţionari publici parlamentari, membrii corpului diplomatic şi consular al României, membrii Curţii Constituţionale şi personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România”, se arăta în minuta deciziei.

Sursa: News24.ro.