Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR) a decis că guvernele trebuie să ţină cont de criza climatică pentru deciziile de deportare a azilanţilor, deschizând astfel calea unor viitor refugiaţi din motive climatice, semnalează marţi Reuters.
UNHCR şi-a publicat luna aceasta decizia în cazul lui Ioane Teitiota din Kiribati, care a reclamat în 2016 Noua Zeelandă, după ce autorităţile i-au respins cererea de azil depusă ca refugiat din motive climatice.
Teitiota a emigrat în Noua Zeelandă în 2007 şi a cerut azil în 2010, când i-a expirat viza. El a susţinut că a fost obligat să migreze din cauza efectelor modificărilor climatice şi a creşterii nivelului mării şi a fost deportat în Kiribati în septembrie 2015.
UNHCR a susţinut decizia de deportare a lui Teitiota, apreciind că acesta nu este expus niciunui risc iminent în caz că este returnat, dar a acceptat în acelaşi timă că degradarea mediului şi schimbarea climei sunt printre cele mai grave ameninţări pentru dreptul la viaţă.
„În absenţa unor eforturi naţionale şi internaţionale puternice, efectele modificării climei în ţările de primire pot expune persoanele la o încălcare a drepturilor” a apreciat Comisariatul.
Poziţia UNHCR poate crea statelor obligaţia de a nu returna azilanţii în ţări unde aceştia ar putea fi în pericol. Comisariatul a adăugat că riscul ca o ţară întreagă să fie acoperită de ape este atât de ridicat încât să facă imposibilă o viaţă demnă chiar şi înaintea producerii unei astfel situaţii.
Kiribati, stat insular din sudul Pacificului, are o populaţie de 110.000 de oameni. Altitudinea medie este de numai doi metri peste nivelul mării, de aceea ţara este una din cele mai vulnerabile la creşterea nivelului mării şi la alte efecte ale modificărilor climatice.
Noua Zeelandă şi Australia, ţările cele mai dezvoltate din regiune, nu au dat curs cererilor de a-şi schimba reglementările privind imigraţia în favoarea refugiaţilor din motive climatice din zona Pacificului.
Hotărârea instituţiei din cadrul ONU nu are caracter obligatoriu, dar ar putea deschide calea unor azilanţi, apreciază susţinătorii dreptului la azil. „Decizia creează un precedent global”, a apreciat Kate Schuetze, cercetătoare pentru Pacific în cadrul organizaţiei umanitare Amnesty International. „Se stabileşte că un stat îşi încalcă obligaţiile privind drepturile omului dacă returnează o persoană într-o ţară unde – din cauza crizei climatice – viaţa îi este în pericol sau unde riscă să fie expusă la tratamente crude, inumane sau degradante”, a declarat ea într-un comunicat.
Avocatul lui Teitiota nu a răspuns deocamdată solicitării Reuters de a comenta poziţia UNHCR.
Sursa: News24.ro.
