Costul orar al forţei de muncă, în creştere cu peste 12%

Comparativ cu acelaşi trimestru din 2018, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat în trimestrul IV 2019 o rată de scădere de 0,27% faţă de trimestrul precedent şi o rată de creştere de 12,03%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

La sfarsitul din 2019 costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităţilor economice comparativ cu trimestrul precedent.

Tranzacţii imobiliare (7,75%), construcţii (6,94%), transport şi depozitare (5,94%), intermedieri financiare şi asigurări (5,69%), informaţii şi comunicaţii (5,35%), sunt cele mai semnificative creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare).

RecomandariCostul orar al forţei de muncă în trimestrul II, în creştere cu 5,7% faţă de primele trei luni (INS)

In comparatie cu trimestrul III 2019, cea mai mare scădere a costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a înregistrat în învăţământ (-27,85%), ca urmare a creşterii timpului efectiv lucrat faţă de trimestrul precedent (fenomen caracteristic acestei activităţi în trimestrul al IV-lea al fiecărui an, cauzat de reînceperea anului şcolar).

Cu scăderi mai relevante ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au situat şi activităţile de spectacole, culturale şi recreative (-3,49%), administraţia publică (-2,77%), respectiv industria extractivă (-2,27%).

Iar componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a scăzut cu 0,29%, iar componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) a crescut cu 0,11%, faţă de trimestrul anterior.
Si costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activităţile economice.

RecomandariCostul pentru un plin de carburant a crescut, față de finalul anului trecut, cu câteva zeci de lei, se plâng șoferii. – Groaznic. Asta e! N-avem ce să facem. – Cât ați plătit acum pe plin în plus? – În jur de 40 de lei, chiar azi-dimineață. – Există niște băieți deștepți, care iau de la producătorul direct și vând în stație. Ca și în energie. – S-a scumpit tot, nu numai motorina. Și întreținerea, și tot, toate utilitățile. Litrul de carburant va sări de pragul de 7 lei Prețul mediu al benzinei: 6.12 lei, iar cel al motorinei: 6.07 lei. La sfârșitul anului trecut, benzina costa puțin peste 6 lei litrul. Pe 17 ianuarie, litrul de benzină se vindea chiar și cu 6.50 lei, iar cel de motorină, cu 6.52 lei. Creșterea actuală a prețurilor la carburanți are mai multe motive, spun specialiștii. Primul este majorarea anuală cu 7 bani pe litru a accizei. Celelalte țin de fluctuația nivelului barilului de petrol de pe piețele internaționale și de actualele scumpiri în lanț. Adrian Negrescu, analist financiar: „Creșterea prețurilor este influențată, pe de o parte, de scăderea cererii ca urmare a restricțiilor impuse de noul val pandemic, iar pe de alta de scumpirea petrolului, a energiei electrice, necesare în procesul de rafinare. La acestea se adaugă costurile operaționale ale benzinăriilor, în creștere semnificativă față de anul trecut.” În doar două săptămâni, un plin de benzină sau de motorină s-a scumpit cu 25, chiar 30 de lei. În momentul de față, un litru de benzină sau de motorină se vinde cu prețuri curpinse între 6 lei 35 și 6 lei și 50 de bani. Analiștii economici preconizează că, în doar câteva luni, litrul de carburant va sări de pragul de 7 lei. Cei care vor să cumpere benzină mai ieftină sunt sfătuiți să meargă la benzinăriile de la marginea orașului sau de pe drumurile naționale, unde litrul de carburant este mai ieftin cu 10, chiar 15 bani.

Cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activităţile de învăţământ (21,00%), ca efect al aplicării prevederilor legale), respectiv în construcţii (19,85%), hoteluri şi restaurante (15,49%) şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (14,18%).

Cele mai mici creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (6,10%), respectiv industria extractivă (6,16%).

Faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, creşterea componentei cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 12,06%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) de 11,23%.

RecomandariChiar dacă creșterea locurilor de muncă din SUA solidă în decembrie, semnele de răcire | Știri de afaceri și economie

Sursa: Financiarul.ro.