Programul Agro IMM Invest nu poate înlocui acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli
1,093 miliarde de lei cere Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), pentru bugetul Ministerului Agriculturii, în acordarea despăgubirilor cuvenite producătorilor agricoli, aferente culturilor de primăvară 2020 calamitate de secetă şi restanţelor pentru culturile de toamnă, având în vedere votul de marţi din plenul Parlamentului pe proiectul de Lege privind bugetul de stat pe 2021.
„Azi, 02.03.2021, facem un ultim apel disperat în numele membrilor noştri grav afectaţi de calamităţi, să aprobaţi amendamentul la Legea bugetului de stat, prin care să fie prevăzută suma de 1.093.000 mii lei, necesară plăţii despăgubirilor acordate producătorilor agricoli pentru culturile de primăvară calamitate şi cei 10% restanţi de la culturile de toamnă. Reamintim că sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deşi sunt maximum 35% din cheltuielile tehnologice efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii. Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, iar pe lângă sănătate, hrana trebuie să reprezinte o prioritate, la fel de importantă”, precizează reprezentanţii Alianţei într-o scrisoare deschisă transmisă reprezentanţilor Guvernului şi parlamentarilor.
În contextul agriculturii, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare susţine că a solicitat prin nenumărate adrese oficiale şi publice, începând cu luna iulie 2020, aprobarea a două acte normative, respectiv OUG privind declararea stării de calamitate pentru fermierii cu procese verbale de constatare şi evaluare a daunelor provocate de seceta pedologică severă în conformitate cu gradul de dăunare şi OUG privind amânarea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afectaţi de seceta pedologică 2020, „pentru a preveni situaţia catastrofală în care au ajuns cei circa 80.000 fermieri şi familiile lor”.
„Deşi au trecut 8 luni de când tragem semnale de alarmă şi solicităm amânarea ratelor de credit/leasing pentru fermierii afectaţi de seceta pedologică severă, chiar şi în martie 2021, dacă se legiferează acest subprogram de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar Agro IMM Invest şi se alocă bugetul necesar, acesta va fi un program util doar pentru industria alimentară şi fermierii care nu au fost afectaţi de seceta pedologică severă, sau cei care sunt calamitaţi cu un procent de dăunare minor şi sunt bancabili/finanţabili. Trebuie să fim conştienţi că acest subprogram reprezintă o necesitate, dar este o măsură complementară pentru sectorul agro-alimentar, fiind o măsură pentru viitor, fiind posibil de accesat probabil din luna iunie 2021”, afirmă membrii Alianţei.
În opinia AAC, acest subprogram nu reprezintă o soluţie imediată pentru producătorii agricoli afectaţi de seceta pedologică, fermierii având probleme în special cu indicatorii bancari, nu mai au garanţii şi nu vor putea fi acceptaţi de acestea pentru accesarea finanţărilor.
„Dacă dorim să ajutăm fermierii afectaţi de secetă şi care deţin procese verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole, aceştia pot fi consideraţi ca fiind titularii unei creanţe asupra bugetului de stat prin MADR, în cuantumul stabilit prin cererea de despăgubire (creanţă = suprafaţă x cuantumul ajutorului de stat pe ha). Printr-un mecanism de creditare şi garantare similar programului IMM INVEST, dar printr-o procedură mult simplificată, fermierii afectaţi de calamităţi pot accesa de la bănci, credite pentru capital de lucru, în limita sumelor cuvenite drept ajutor de stat pentru despăgubiri. Un astfel de mecanism poate fi implementat pe o perioadă de 8-12 luni”, au transmis reprezentaţii Alianţei.
Astfel că bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anul 2021 figurează în proiect cu credite bugetare de 26,006 de miliarde lei (plus 10,38%) şi credite de angajament de 38,305 miliarde lei (plus 58,96%).
Proiectul de buget a fost votat fără niciun amendament, atât în comisiile reunite de specialitate din Parlament cât şi în cele de Buget, Finanţe şi bănci, cel mai dezbătut fiind amendamentul privind suplimentarea cu suma de un miliard de lei pentru plata despăgubirilor cauzate de secetă pentru culturile de primăvară.
În prezent, din Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare fac parte Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară şi Servicii Conexe din România (PRO AGRO), Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) şi Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR).
Aşadar, cele patru organizaţii reunite în Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare însumează aproximativ 3.500 de membri care lucrează în România o suprafaţă totală de 2,5 milioane de hectare, la care se adaugă 1,5 milioane de hectare echivalentul UVM aferent zootehniei. Alianţa cuprinde şi membri care activează în industria alimentară şi includ 15,95% din totalul angajaţilor din sectorului alimentar românesc.
Sursa: News24.ro.