Simptome, Diagnostic, Tratament şi Prevenirea Bolii Arterei Carotide

Arterele carotide sunt situate de fiecare parte a gâtului şi livrează sângele către creier. De fapt, când medicul încearcă să îţi ia pulsul punând degetele pe gât, el simte pulsaţiile sângelui în una din arterele carotide. 

Boala arterei carotide apare atunci când există un blocaj în una sau în ambele artere şi scade cantitatea de flux de sânge pulsată către creier. Acest lucru poate duce la un accident vascular cerebral.

Cele mai multe accidente vasculare cerebrale sunt cauzate de boala carotidei sau de fibrilaţie atrială, adică de bătăile neregulate ale inimii. 

 

Cauzele bolii arterei carotide

De cele mai multe ori, boala arterei carotide este cauzată de ateroscleroză, o boală în care placa se acumulează în artere. 

O acumulare similară are loc în vasele de sânge ale inimii atunci când cineva are boală coronariană. Placa este formată din aglomerări de colesterol, reziduuri celulare, proteine şi calciu. 

Ateroscleroza poate îngusta arterele carotide şi le poate face mai puțin flexibile în timp. Acest lucru limitează cantitatea de flux de sânge către organe. 

Boala arterei carotide poate fi și rezultatul altor boli care provoacă leziuni arteriale.

 

Factori de risc pentru boala arterei carotide

Unele boli pot afecta arterele și creează un risc mai mare de boală a arterei carotide. 

Acestea pot fi:

  • Hipertensiunea arterială care poate slăbi pereții arterelor și îi predispune către deteriorare;
  • Colesterolul ridicat este un factor de risc major pentru ateroscleroză;
  • Diabetul poate afecta capacitatea organismului de a procesa zahărul din sânge şi crește riscul de hipertensiune arterială și de ateroscleroză;
  • Obezitatea crește riscul de diabet, hipertensiune arterială și ateroscleroză.

 

Alţi factori de risc pot fi:

  • Sedentarismul care contribuie la hipertensiune arterială și obezitatea;
  • Fumatul care poate irita mucoasa arterelor, crește ritmul cardiac și tensiunea arterială;
  • Vârsta înaintată care rigidizează arterele şi le predispune către deteriorare; 
  • Un istoric familial de ateroscleroză. 

 

Simptomele bolii arterei carotide

Boala precoce a arterei carotide cauzează rareori simptome. Este posibil ca acestea să apară doar dacă una dintre arterele carotide a fost blocată în procent de peste 80%. 

În acel moment, apare riscul crescut de a suferi un atac ischemic tranzitoriu (AIT) sau un accident vascular cerebral. 

Un AIT poate provoaca simptome de accident vascular cerebral care durează de la câteva minute la câteva ore:

  • Slăbiciune sau amorțeală bruscă la nivelul feței, a brațelor sau a picioarelor (de obicei doare pe o parte a corpului);
  • Dificultăţi de vorbire sau de înţelegere; 
  • Probleme bruște de vedere la unul sau la ambii ochi;
  • Ameţeală, durere de cap bruscă, severă, căderea unei părţi a feței.

 

Diagnosticarea bolii arterei carotide

Dacă ai un risc ridicat pentru această boală, medicul va dori să te testeze pentru semne timpurii de deteriorare. În timpul unui examen fizic, el va asculta arterele din gât cu un stetoscop. 

Dacă aude zgomote, poate fi un un semn că există o îngustare a vaselor carotide. De asemenea, îţi poate testa puterea, memoria și vorbirea, dar poate recomandă şi alte teste:

  • Ecografia Doppler carotidiană – este un test neinvaziv care folosește unde sonore pentru a măsura fluxul și presiunea sângelui în vasele tale de sânge;
  • Angiografia CT – este o modalitate de a face imagini cu raze X ale vaselor de sânge. Un colorant de contrast este injectat în vene, iar apoi scanerul CT face fotografii din mai multe unghiuri;
  • Tomografia capului – face fotografii ale țesutului creierului şi ajuta la depistarea anomaliilor sau a sângerărilor;
  • Angiografia prin rezonanță magnetică (MRA) – folosește o substanţă de contrast pentru a evidenția arterele din gât și creier şi oferă imagini 3-D realizate cu un magnet de mare putere;
  • RMN-ul – oferă imagini detaliate ale țesutului cerebral, dar fără a utiliza contrast;
  • Angiografia cerebrală – implică introducerea unui tub subțire și flexibil numit cateter în artera carotidă. Prin tub se injectează un colorant şi apoi se fac radiografii pentru a vedea anomaliile. Este un test mai invaziv decât celelalte forme de imagistică, prin urmare şi mai riscant.

 

Complicațiile asociate cu boala arterei carotide

Principala complicație potențială a acestei boli este accidentul vascular cerebral. Acesta apare atunci când fluxul de sânge către creier este întrerupt şi poate duce la pierderea funcției creierului său chiar la moarte. 

Modalităţile prin care boala arterei carotide poate provoca un accident vascular cerebral sunt:

  • Arterele carotide îngustate pot furniza suficient sânge creierului;
  • O bucată de placă se rupe și se fixează într-una dintre arterele mai mici ale creierului, blocând fluxul sanguin;
  • În artera carotidă se formează cheaguri de sânge care blochează fluxul de sânge;
  • Se rup cheagurile de sânge din artera carotidă şi blochează o arteră mai mică din creier.

 

Tratarea bolii arterei carotide

Medicul va stabili tratamentul în funcţie de simptome, ţinând cont de faptul dacă pacientul a avut sau nu un accident vascular cerebral. 

 

Dacă a fost diagnosticat cu boala arterei carotide înainte de a suferi un accident vascular cerebral, medicul îi va sugera modificări preventive ale stilului de viață cum ar fi renunţarea la fumat, exerciţiile regulate, o alimentaţie sănătoasă, gestionarea diabetului sau a bolilor de inimă, o medicamentaţie adecvată. 

 

Citește și