4 proceduri moderne de diagnostic pentru bolile cardiovasculare

Atunci cand vorbim despre boli cardiovasculare, ne referim, de fapt, la toate acele boli care pot afecta inima si vasele de sange. Acestea reprezinta principala cauza de deces la nivel global[2] si este foarte important sa se intervina la timp pentru tratarea lor. Inainte de a se putea vorbi insa de un plan de tratament, este necesara, in primul rand, stabilirea unui diagnostic.  Exista mai multe teste si investigatii ce pot fi folosite pentru a diagnostica bolile cardiovasculare, iar in acest articol vei afla mai multe despre o parte dintre acestea. 

1. Angiografia coronariana 

Angiografia coronariana sau coronarografia este o procedura minim invaziva ce permite vizualizarea arterelor coronare, acele vase de sange care alimenteaza muschiul inimii. Aceasta presupune introducerea unui cateter, un tub lung, subtire si flexibil, in vasele de sange si ghidarea acestuia, sub control radioscopic, pana la nivelul arterelor coronare, urmata de injectarea unei substante de contrast ce permite vizualizarea acestora folosind razele X. Pot fi depistate astfel eventualele stenoze (ingustari) de artere, inclusiv localizarea si severitatea acestora, dar ajuta si la evaluarea functiei de pompare a inimii.  

Stabilirea diagnosticului bolilor de inima prin coronarografie prezinta un avantaj important: daca se identifica blocaje, se poate interveni imediat pentru dilatarea arterelor ingustate printr-o procedura numita angioplastie coronariana cu stent.[4]

2. Ecocardiografia

Ecocardiografia sau ecografia cardiaca este o investigatie non invaziva folosita adesea pentru a evalua sanatatea valvelor si camerelor inimii si pentru a vedea cat de bine pompeaza inima sange.  Aceste informatii se obtin cu ajutorul ultrasunetelor. Exista mai multe tipuri de ecografii cardiace, iar ce se va intampla in timpul procedurii depinde de tipul acesteia. De obicei, se recomanda efectuarea unei ecocardiografii transtoracice, ce presupune aplicarea pe piele, in zona ce se doreste a fi examinata, a unui transductor acoperit in prealabil cu un gel special. Acesta va fi miscat pana se vor obtine imaginile necesare. Poate fi realizata cu sau fara substanta de contrast.[5]

3. Electrocardiograma 

Cunoscuta mai degraba sub denumirile de EKG sau ECG, electrocardiograma este o investigatie nedureroasa, non invaziva, cu ajutorul careia poate fi evaluata activitatea electrica a inimii si depistate probleme precum tulburarile de ritm cardiac sau blocajele ori ingustarile arterelor. Procedura presupune atasarea unor senzori mici numiti electrozi pe piept si membre si conectarea acestora la aparatul EKG care va inregistra activitatea electrica a inimii si ritmul cardiac. 

In functie de particularitatile fiecarui caz, se pot efectua diverse tipuri de electrocardiograme, inclusiv EKG de efort (presupune evaluarea inimii in timp ce efectuezi un efort fizic standard) sau Holter EKG (implica purtarea timp de 24 de ore sau chiar mai mult a unui dispozitiv mic, portabil, ce va inregistra activitatea electrica a inimii in timp ce tu desfasori activitati normale).[3]

4. RMN 

Rezonanta Magnetica Nucleara, denumita, pe scurt, RMN, este o investigatie imagistica non invaziva ce foloseste campuri magnetice puternice si unde radio pentru a crea imagini detaliate ale structurilor din interiorul si din jurul inimii. Poate fi folosita pentru a diagnostica o gama variata de afectiuni ale inimii, inclusiv boala coronariana, bolile cardiace congenitate, bolile valvelor inimii si tumori cardiace. 

Nu este o procedura dureroasa. Tot ce va trebui sa faci va fi stai intins pe spate pe o masa mobila care va aluneca in interiorul scanerului RMN si sa iti tii respiratia atunci cand ti se va cere acest lucru. Intreaga procedura poate dura intre 15 minute si o ora, iar inainte de efectuarea acesteia va trebui sa inlaturi toate bijuteriile si alte obiecte metalice ce ar putea afecta calitatea imaginilor. Si in cazul acestei proceduri se poate opta sau nu pentru injectarea unei substante de contrast.[1]

 

Diagnosticarea la timp a bolilor cardiovasculare poate contribui la imbunatatirea prognosticului. Proceduri precum angiografia coronariana, ecografia cardiaca, electrocardiograma sau examinarea prin rezonanta magnetica sunt folosite zilnic de medici pentru a stabili cauza simptomelor pe care le prezinta pacientii ce le trec pragul si pentru a stabili cel mai bun plan de tratament. Exista insa si alte metode de diagnostic pentru bolile cardiovasculare, iar medicul tau o va alege pe cea potrivita pentru tine. 

 

Bibliografie: 

  1. British Heart Foundation. “Cardiac MRI.” Bhf.org.uk, British Heart Foundation, 20 Apr. 2021, www.bhf.org.uk/informationsupport/heart-matters-magazine/medical/tests/cardiac-mri. Accessed 4 Oct. 2022.
  2. “Cardiovascular Diseases (CVDs).” Who.int, World Health Organization: WHO, 11 June 2021, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/cardiovascular-diseases-(cvds). Accessed 4 Oct. 2022.
  3. “Electrocardiogram (ECG or EKG) – Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2022, www.mayoclinic.org/tests-procedures/ekg/about/pac-20384983. Accessed 4 Oct. 2022.
  4. “Medical Tests for Heart Disease | Heart Foundation.” Heartfoundation.org.au, 2019, www.heartfoundation.org.au/bundles/your-heart/medical-tests-for-heart-disease. Accessed 4 Oct. 2022.
  5. NHS Choices. Echocardiogram. 2022, www.nhs.uk/conditions/echocardiogram/. Accessed 4 Oct. 2022.

 

Citește și