Grecia și Bulgaria discută despre conducta de ocolire a strâmtorii Bosfor | Ulei si gaz

Un embargo al Uniunii Europene asupra petrolului rusesc, care intră în vigoare luni, a determinat Grecia și Bulgaria să discute despre relansarea unui proiect de conductă dispărut de mult, care ocolește strâmtoarea Bosfor.

Conducta se va întinde pe 280 km (aproximativ 174 mile) de la portul Alexandroupolis la Marea Egee până la portul Burgas la Marea Neagră și ar putea continua până la portul Constanța din România, a declarat ministrul bulgar al Energiei, Roman Hristov, pentru Al . Jazeera.

„Avem o derogare de doi ani [from EU sanctions] cumpărăm petrol rusesc, dar după aceea ne vom confrunta cu probleme din cauza creșterii tarifelor de tranzit prin Bosfor”, a spus Hristov, ca răspuns la o întrebare adresată de Al Jazeera în cadrul unei conferințe de energie la Atena.

Prin urmare, am început să discutăm despre revitalizarea conductei Burgas-Alexandroupolis și extinderea acesteia la nord până la porturile Varna și Constanza”, a adăugat el.

„Susținem proiectul”, a declarat ministrul grec al Energiei, Kostas Skrekas, într-o declarație. Nici un ministru nu a fost de acord să răspundă la întrebări suplimentare.

Mișcarea UE întrerupe comerțul cu petroliere de la terminalul de export de petrol al Rusiei de la Novorossiysk, pe coasta de est a Mării Negre, până la porturile UE de pe coasta de vest.

Alti furnizori

Rafinăriile din Burgas și Constanza mai pot cumpăra petrol din Kazahstan și Azerbaidjan.

O conductă din Kazahstan se termină la terminalul Caspian Pipeline Consortium (CPC) lângă Novorossiysk, iar o conductă azeră se termină la Supsa, Georgia, mai la sud.

Dar nu este suficient să le satisfacă nevoile, mai ales când ținem cont de nevoile Ucrainei.

Deficitul este completat de volume suplimentare din alte surse care sunt expediate către Marea Neagră prin strâmtoarea Bosfor.

Ideea inițială a conductei Burgas-Alexandroupoli, transmisă pentru prima dată în 1993, era să curgă spre sud, exportând țiței din Marea Neagră în Marea Mediterană și nu numai.

„Adevărata problemă au fost întârzierile și blocajele din strâmtori. Acest lucru este foarte ușor de depășit cu o conductă”, a spus Mike Myrianthis, un veteran al industriei petroliere grecești care a fost implicat în proiect la acea vreme.

„Am vrut să fim legați de un producător important pentru aprovizionare pe termen lung… Am avut o relație foarte bună cu Rusia atunci”, a spus el pentru Al Jazeera. „Îmi amintesc că vorbeam despre oa doua conductă paralelă”.

https://www.youtube.com/watch?v=gFZUOsBT8rc

În 2007, Grecia, Bulgaria și Rusia au semnat un acord politic pentru construirea conductei, Rusia promițând că va furniza anual 35.000-50.000 de tone de petrol pentru umplerea acesteia.

O fermă de tancuri de 650.000 de tone la Alexandroupolis ar asigura o aprovizionare constantă a navelor.

Dar Bulgaria s-a retras din proiect în 2010, invocând preocupări de mediu. Experții din industrie îi spun lui Al Jazeera că opoziția SUA față de dependența de petrolul rus a făcut să deraieze proiectul.

Dar Rusia nu ar beneficia de pe urma conductei care curge spre nord, iar ideea a căpătat o nouă urgență odată cu sancțiunile occidentale asupra petrolului rus, despre care Agenția Internațională pentru Energie le presupune că sunt permanente.

În octombrie anul trecut, Turcia a dat impuls conductei prin creșterea de cinci ori a taxelor de tranzit pentru petrolierele care folosesc strâmtoarea Bosfor, la 4 dolari pe tonă de petrol, adăugând aproximativ jumătate de punct procentual la prețurile curente ale petrolului.

Turcia ar crește veniturile din taxele de tranzit cu 40 de milioane de dolari până la 200 de milioane de dolari anual, potrivit ziarului Daily Sabah.

Turcia are propriul plan de a ocoli Bosforul aglomerat, cu o cale navigabilă care curge la vest de el. Președintele Recep Tayyip Erdogan a propus Canal Istanbul în mare fanfară în 2011, dar construcția nu a început încă.

Cursa geopolitica

Până la războiul din Ucraina, conductele de petrol și gaze curgeau spre sud din Rusia prin Ucraina și Balcani.

Războiul din Ucraina a aruncat Grecia și Turcia în competiție geopolitică, deoarece Alexandroupoli a început să inverseze aceste fluxuri de energie, în timp ce Turcia devine noua conductă de sud a Rusiei.

„Ideea este de a crea o axă de conducte de petrol și gaze nord-sud, care va fi consolidată și prin transportul feroviar. Toată această rețea este în cele din urmă obligată să ajungă în Ucraina, astfel încât și această țară să poată fi alimentată din sud”, a spus Myrianthis.

În acest context, regiunea grecească din Tracia de Vest a devenit deja o alternativă importantă la Bosfor.

Un acord de apărare din 2019 a permis Statelor Unite să folosească portul Alexandroupolis ca bază logistică pentru a expedia provizii și întăriri pentru a trimite membrii NATO Bulgaria și România și arme către Ucraina însăși.

Granița României cu Moldova și Ucraina se află la doar o zi cu trenul de Alexandroupolis, tranzitează mai rapid decât peste Bosfor și mai fiabilă de când Turcia a anunțat că va închide strâmtoarea tuturor traficului militar ca răspuns la războiul din Ucraina.

În luna mai trecută, Rusia a întrerupt fluxurile de gaz către Bulgaria, se pare că a refuzat să plătească în ruble.

Grecia a devenit de atunci singura sursă de gaz a Bulgariei, care călătorește din Azerbaidjan prin Turcia și nordul Greciei prin conducta Trans-Adriatică (TAP).

O interconexiune Grecia-Bulgaria (IGB), operațională din octombrie, scoate un miliard de metri cubi pe an de la TAP din rețeaua de gaze bulgare.

Până la sfârșitul anului 2023, Alexandroupolis va achiziționa o unitate plutitoare de stocare și regazificare (FSRU) pentru a importa gaze naturale lichefiate (GNL), iar conducta IGB va fi extinsă cu 28 km (aproximativ 17 mile) spre sud pentru a ajunge la ea, erodând și mai mult gazul. monopolul rusesc în sud-estul Europei.

Se vorbește despre o a doua conductă IGB în construcție paralelă cu prima și cel puțin alte două FSRU.

Conducta Grecia-Macedonia de Nord

Grecia este în discuții cu Macedonia de Nord pentru a construi o conductă separată de gaz către acea țară.

Grecia, care intenționează să exporte 8,5 miliarde de metri cubi de gaz în Balcani până în 2025, devine rapid cel mai mare furnizor de gaze non-rus în regiune.

Conducta Burgas-Alexandroupolis ar adăuga o altă dimensiune rolului său de furnizor de securitate energetică.

Turcia a câștigat, de asemenea, influență geopolitică, deoarece energia rusă este transferată treptat din Europa de Est. Trei conducte rusești intră deja în Turcia.

Într-o întâlnire cu Erdogan la Astana, Kazahstan, pe 13 octombrie, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că este gata să construiască un al patrulea, transformând Turcia într-un centru de export pentru gazul rusesc.

„Dacă există un interes pentru Turcia și potențialii noștri cumpărători din alte țări, [we] ar putea lua în considerare construirea unui alt sistem de conducte și înființarea unui hub de gaze în Turcia pentru vânzări către alte țări, țări terțe, în principal, bineînțeles, cele europene, dacă sunt, desigur, interesați de asta”, a spus Putin.

Turcia a salutat proiectul.