Peste 10.000 de persoane au fost arestate în Iran în timpul protestelor recente, conform News24. Există temeri privind posibile procese rapide și condamnări la moarte.
Bilanțul victimelor, dificil de confirmat
Stabilirea numărului exact al victimelor protestelor din Iran este dificilă. Autoritățile au restricționat accesul la internet și au limitat sever comunicarea cu exteriorul.
Un oficial iranian a declarat pentru Reuters că aproximativ 2.000 de persoane ar fi fost ucise. Organizația Iran Human Rights, cu sediul în Oslo, a raportat cel puțin 3.379 de decese. Activiști susțin că numărul real al protestatarilor uciși este mai mare.
Imagini din zona Institutului Forenzic Kahrizak din Teheran arată un număr mare de cadavre. Aceste imagini circulă prin intermediul unor înregistrări video scoase ilegal din Iran sau încărcate prin sateliții Starlink.
Un martor ocular care a vizitat recent Iranul a declarat pentru News24: „Aș estima că sunt mii de morți, în orice caz”. El a relatat o vizită la Kahrizak împreună cu un prieten pentru a identifica și recupera corpul soției acestuia. „În seara anterioară, puteai auzi focuri de armă automată în partea orașului pe care o vizitam. Prietenul meu și soția lui erau la o manifestație. Soția a fost împușcată”, a precizat martorul.
Acuzații și accelerarea proceselor
Presa pro-regim din Iran îi etichetează pe protestatari drept teroriști și agenți străini. Ministrul Justiției iranian, Amin Hossein Rahimi, a numit persoanele arestate între 8 și 11 ianuarie criminali. Regimul intenționează să accelereze procesele împotriva protestatarilor, existând îngrijorări că cei 10.000 de deținuți ar putea fi condamnați la moarte în cadrul unor procese rapide.
Amin Hossein Rahimi ocupă funcția de ministru al Justiției în guvernul condus de președintele Ebrahim Raisi din august 2021, fiind responsabil de aplicarea legii și de sistemul judiciar.
Forțele de represiune
Autoritățile iraniene utilizează și forța Basij pentru a suprima protestele, o facțiune paramilitară de voluntari controlată de Corpul Gardienilor Revoluționari Islamici (IRGC). Aceasta a fost înființată pentru a interveni în protestele de stradă.
IRGC este controlat direct de liderul suprem al țării, Ayatollahul Ali Khamenei, cu scopul principal de a proteja Revoluția Islamică și realizările acesteia. Militanții Basij participă la programe de îndoctrinare religioasă pentru a asigura loialitatea față de ideologia regimului. Ei sunt considerați loiali sistemului politic și reprezintă o bază electorală stabilă pentru extremiștii iranieni.
Ayatollahul Ali Khamenei este liderul suprem al Iranului din 1989, succedându-i lui Ruhollah Khomeini. El deține autoritate absolută în toate aspectele politice și religioase ale țării.
Apeluri pentru intervenție internațională
Mohammad Javad Akbarin, om de știință religios și jurnalist, a declarat pentru News24: „Am încercat totul pentru a realiza schimbări în acest sistem”. Akbarin, care locuiește în Franța, a lucrat anterior pentru 15 publicații pro-reformă din Iran și a fost arestat de mai multe ori. El consideră că nu există posibilități de reformare a regimului iranian.
Alături de laureata Premiului Nobel Shirin Ebadi și alți critici ai guvernului, el a cerut o intervenție americană în Iran. „Protestatarii sunt blocați în spatele ușilor închise și sub o întunecime digitală, fără o cale realistă de a scăpa din această situație”, a spus el. „De îndată ce internetul revine online, vom vedea imagini oribile. Faptul că protestatarii continuă să sfideze represiunea și să iasă pe străzi reflectă adâncimea nemulțumirii populare”.
Mohammad Javad Akbarin este un critic al regimului iranian, pledând pentru reforme democratice și respectarea drepturilor omului. Shirin Ebadi este o avocată și activistă pentru drepturile omului din Iran, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2003.
Structura de putere a Iranului nu prezintă semne de slăbiciune, iar schimbări rapide nu sunt anticipate.
Reacții internaționale
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 14 ianuarie, că „uciderea în Iran se oprește, s-a oprit”. Trump a menționat surse importante și a afirmat că nu există planuri de execuții. Declarațiile au venit la o zi după ce Trump i-a îndemnat pe iranieni să continue protestele și să preia instituțiile, asigurându-i că ajutorul este iminent.
Amnesty International a solicitat ONU și statelor membre să coordoneze un răspuns și să prevină noi violențe. Apelul includea o cerere către Consiliul de Securitate al ONU de a trimite situația din Iran la Curtea Penală Internațională. SUA a convocat o sesiune de urgență a Consiliului de Securitate joi pentru a discuta situația din Iran. O rezoluție care condamnă Teheranul ar putea fi blocată de China și Rusia.
„Am văzut asta în cazuri similare, inclusiv Siria și Bashar Assad, în ciuda sutelor de mii de morți”, a declarat avocatul Payam Akhavan, expert în drept internațional care a fost consilier pentru procurorii care au lucrat pentru curți internaționale ce se ocupă de crime de război în fosta Iugoslavie și Rwanda. „În asemenea circumstanțe, atenția ar trebui să se concentreze pe strângerea sistematică de dovezi și documente pentru procese viitoare”, a adăugat el pentru News24. „Procesul legal real se poate realiza doar într-un Iran democratic viitor”.
Payam Akhavan este un avocat specializat în drept internațional și drepturile omului, cu experiență în investigarea crimelor de război și a crimelor împotriva umanității.
Represiunea asupra protestatarilor reduce șansele de democratizare în Iran. Suprimarea unei revolte nu garantează evitarea unor proteste viitoare, ținând cont de istoria recentă a Iranului.
