SUA – Izolare? De la 46 la 7 aliați sub Trump. Harta puterii se rescrie

aliati SUA
Foto: Financiarul / Arhiva

Harta puterii globale? Se redesenează. Dramatic. Statele Unite, odinioară lider incontestabil, se confruntă cu o realitate dură. Cât de dură? Numărul aliaților de neclintit ai Washingtonului s-a prăbușit după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. De la 46, la un șocant 7. O cădere abruptă.

Această scădere drastică este confirmată de o nouă analiză a datelor de la Focal, publicată de Financiarul. Ce s-a întâmplat cu vechile parteneriate? O întrebare cheie. Ce înseamnă asta pentru viitorul ordinii mondiale?

Ce a dus la această prăbușire a alianțelor?

Schimbarea de paradigmă nu a venit peste noapte. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a funcționat, se pare, ca un catalizator. Politicile sale izolaționiste și abordarea „America First” au tensionat relațiile cu mulți parteneri tradiționali. Criticile dure la adresa NATO, amenințările cu tarife comerciale și retragerea din acorduri internaționale au erodat încrederea în leadership-ul american. Surprinzător sau nu, rezultatul e acesta: puțini mai sunt dispuși să meargă până-n pânzele albe alături de SUA. Oare de ce?

Cine sunt cei 7 aliați rămași?

Cine a rămas, totuși, loial? Analiza Focal nu detaliază exact lista celor 7. Dar e de așteptat ca state precum Marea Britanie, Israel și Australia să se numere printre aceștia. Rămâne de văzut dacă și alte țări din Europa de Est, care au beneficiat de sprijinul american în trecut, se află pe această listă restrânsă. Cert este că, din punct de vedere diplomatic, SUA se află într-o poziție mult mai vulnerabilă decât în urmă cu câțiva ani. O poziție delicată.

Consecințe majore pentru România?

Ce impact are această reconfigurare geopolitică asupra României? Țara noastră, membră a NATO și partener strategic al SUA, trebuie să navigheze cu atenție prin această nouă realitate. Dependența excesivă de un singur partener poate fi riscantă. Diversificarea relațiilor externe și consolidarea parteneriatelor regionale devin esențiale. Ieri, ministrul de externe declara că România rămâne angajată față de valorile euro-atlantice. Dar oare asta e suficient? Oare?

Viitorul relațiilor transatlantice: ce urmează?

Este această scădere a numărului de aliați un fenomen temporar sau o tendință pe termen lung? Greu de spus. Depinde, în mare măsură, de rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA și de direcția în care se va îndrepta politica externă americană. Un lucru e cert: lumea se schimbă, iar România trebuie să se adapteze rapid la noile realități. Atât.