Românii plătesc dublu pe pâine comparativ cu italienii. Pare o glumă? Nu e. În februarie 2026, coșul zilnic a devenit un lux. Cum a ajuns „grânarul Europei” să aibă cele mai mari prețuri la pâine din Uniunea Europeană?, scrie Revista Ioana.
Nu e o scumpire peste noapte. E rezultatul unor decizii economice cu efect întârziat. Datele Eurostat arătau, în 2024, o Românie cu prețuri la alimente și băuturi non-alcoolice cu 22% sub media UE. O iluzie spulberată rapid. Acum, românii simt direct în buzunar costurile unor politici greșite. Revista Ioana a analizat cifrele. A tras un semnal de alarmă. Serios.
2025: Anul în care s-a rupt echilibrul
Primul avertisment serios a venit la finalul lui 2025. Statisticile europene au confirmat un fapt dureros: România a devenit campioana scumpirilor la alimente în UE. Media europeană a inflației alimentare se domolise la un 2,8%. La noi? Un galop nebun de 6,7%. Adică de peste două ori mai mult. Coincidenta?
Această discrepanță uriașă nu a fost un accident. A fost, mai degrabă, efectul unor vulnerabilități și al unor politici cu efecte devastatoare. Se pare că nimeni nu a anticipat ce va urma. Nimeni.
Bumerangul energetic: Gazul scump, pâine scumpă
Mecanismul exploziei prețurilor, mai ales la pâine, e legat direct de energie. Experții de la Asociația Energia Inteligentă (AEI) au avertizat încă de la finalul lui 2025. Introducerea unui preț administrativ, plafonat, la gaze pentru populație avea să se întoarcă împotriva noastră. Fix ca un bumerang. Ironia sortii…
„Costurile care nu vor mai fi plătite de consumatorii casnici vor fi inevitabil transferate spre industrie”, explica atunci Dumitru Chisăliță, președintele AEI. Și a avut dreptate. Industria de panificație s-a trezit cu facturi la gaze cu până la 15% mai mari. Această creștere s-a văzut direct în costul de producție. Surprinzător sau nu, nimeni nu a intervenit.
De ce e gazul vital pentru pâine?
Gazul natural e cheie în industria alimentară prin trei canale. Primul, procesarea industrială (adică funcționarea cuptoarelor). Al doilea, transportul și depozitarea (logistica). Al treilea, inputurile agricole (îngrășăminte, uscare). Când energia se scumpește, pâinea devine un lux. Doar componenta energetică a adăugat circa 5% la prețul final. O cifră deloc neglijabilă.
Unde ne îndreptăm? Rău, și mai rău. Prognozele pentru 2026 nu sunt deloc îmbucurătoare. Banca Centrală Europeană vede o temperare a inflației în zona euro, stabilizând rata alimentară la 2,4-2,7%. România riscă să adâncească prăpastia. Specialiștii estimează o inflație alimentară între 7,5% și 9,0%. Chiar dacă BNR indică o medie de 3,7%, această cifră ascunde scumpirile din coșul de bază. Linia de jos? Vom ajunge la o inflație alimentară de 3,3 ori mai mare ca în UE. Iar pâinea costă deja dublu față de Italia. Atat.
