Într-o clasă obișnuită, aproape 10 copii au deja probleme cu greutatea. Alarma a fost trasă recent. Chiar de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Obezității. Cifrele sunt mai mult decât îngrijorătoare. Indică o problemă globală, nu doar una locală. Atât, conform Revista Ioana.
Federația Mondială a Obezității trage un semnal de alarmă. Peste 220 de milioane de copii și adolescenți ar putea suferi de obezitate până în 2040, dacă nu se iau măsuri urgente. Cât de gravă e situația în România? Datele Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) sunt clare: 32% dintre copiii de 8 ani sunt fie supraponderali, fie obezi. La 7 ani, 27,5% se confruntă cu aceeași problemă. Informațiile au fost publicate de Revista Ioana. De retinut.
Radiografia crizei: cifre care sperie
Datele INSP, colectate în cadrul inițiativei europene COSI, plasează România într-o zonă de risc. Nu suntem singurii, insa. La nivel european, unul din patru copii cu vârste între 6 și 9 ani are exces de greutate. La scară globală, cifrele devin și mai sumbre. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că prevalența supraponderalității în rândul copiilor și adolescenților a crescut de la 8% în 1990 la 20% în 2022. Peste 390 de milioane de tineri afectați. Dintre aceștia, peste 160 de milioane trăiau deja cu obezitate în 2022.
De ce s-a ajuns aici? Nu e doar lipsă de voință
Obezitatea nu este o simplă lipsă de voință. E o boală cronică complexă. E determinată de factori genetici, sociali, de mediu și comportamentali. OMS definește obezitatea ca pe o boală cronică, recidivantă, care apare din interacțiuni complexe. Schimbările în alimentație, cu un consum ridicat de alimente ultra-procesate, combinate cu un stil de viață sedentar, au creat „medii obezogene”, după cum spun experții.
Medicul nutriționist Anca Hâncu atrage atenția asupra presiunii școlare excesive. „Condamnăm acești copii la sedentarism. Copilul vine acasă. După aceea e trimis din nou la ore. Vine, își face temele, se culcă pe la 22:00. Mi-a spus o fetiță că nici nu a apucat să iasă afară. Un copil nu poate acumula 12 ore de școală”. Un program aglomerat face aproape imposibilă respectarea unui orar sănătos de mese. Lasă puțin timp pentru mișcare. Ironia sortii…
Costul obezității: diabet și facturi uriașe
Consecințele acestei probleme sunt devastatoare. Un copil obez are un risc mai mare de a dezvolta diabet de tip 2, boli cardiovasculare și anumite tipuri de cancer. Diabetul de tip 2, considerat odată o boală a adulților, apare tot mai des la copii. Dar nu sunt doar riscuri fizice. Există și consecințe psihosociale: performanțe școlare slabe, calitate a vieții redusă, stigmatizare și bullying. Gata.
Factura economică? Una uriașă. Costurile globale ale supraponderalității și obezității sunt estimate la 3 trilioane de dolari pe an până în 2030. Peste 18 trilioane de dolari pe an până în 2060. Pregătirea sistemului medical românesc? Deficitară. Un singur centru integrat de management al obezității, la Timișoara, și alte două în curs de înființare în București. Anca Hâncu avertizează că nu suntem pregătiți cu politici naționale și măsuri de prevenire.
Ce e de făcut? Soluții există
Experții sunt de acord: responsabilitatea e a întregii societăți, nu doar a individului. OMS îndeamnă la acțiuni multisectoriale. Ce se poate face? Măsuri fiscale și de reglementare: taxe pe zahăr și pe băuturile îndulcite, limitarea publicității pentru alimentele nesănătoase, mai ales a celei destinate copiilor. Crearea unui mediu sănătos: parcuri, piste de biciclete și spații de joacă sigure. Programe educaționale despre nutriție în școli și grădinițe. Industria alimentară poate reduce conținutul de grăsimi, zahăr și sare din produse. La nivel de familie, medicii insistă pe perioada de până la doi ani, când copiii pot fi familiarizați cu legume și alimente sănătoase. Implicarea părinților în activități sportive alături de copii este cheie. Altfel, până în 2030, aproape 500.000 de copii din România vor suferi de obezitate. O bombă cu ceas? Pare că da.
