Două sute de milioane de euro! O sumă uriașă. Aruncată pe un singur fotbalist. Haaland, starul norvegian, costă enorm. Cât bugetul pe trei decenii al campioanei banilor publici din România. Un transfer. O altă realitate. Un abis financiar între fotbalul mare și agonia din Superligă.
Manchester City vrea să cheltuie o avere pe Erling Haaland. 200 de milioane de euro. Suma vehiculată e greu de imaginat. Devine șocantă, mai ales în contextul fotbalului românesc. Dolce zice că Sepsi Sf. Gheorghe, cea mai bogată echipă de stat din Superliga, ar putea fi finanțată cu acești bani pentru mai bine de 30 de ani. O comparație brutală. Dar necesară.
33 de ani de fotbal la Sfântu Gheorghe, dintr-un singur transfer
Să ne uităm la cifre. Transferul lui Haaland ajunge la 200 de milioane de euro. În 2022, Sepsi Sf. Gheorghe a primit de la stat 29,8 milioane de lei. Aproape 6 milioane de euro. În 2023, finanțarea a scăzut la 21,1 milioane de lei. Adică 4,2 milioane de euro. Calculul e simplu: 200 de milioane de euro împărțit la 6 milioane de euro pe an înseamnă peste 33 de ani. 33 de ani de salarii, prime, cheltuieli administrative. O treime de secol. Un primar ar putea asigura viitorul echipei locale pentru generații întregi. Fără emoții la rectificările bugetare. Deloc.
Privați contra bugetari: cine câștigă, cine supraviețuiește?
Discrepanța nu e doar între Haaland și România. E și în interiorul Superligii. Două tipuri de cluburi: cele private, care se luptă pentru profit și performanță, și cele „fals private”, dependente de banii primăriilor. Problema a explodat după 2017. Atunci, Guvernul Grindeanu a eliminat plafonul de 5% din bugetul local pentru sport. Rezultatele? Se văd în clasament. Se simt.
Farul campioană, Sepsi abia pe 6. Coincidență? Greu de crezut.
În 2023, Farul Constanța a ieșit campioană. Un club privat. A încasat doar 5.000 de euro de la buget. CFR Cluj și CSU Craiova au terminat pe locurile 3 și 4. Ambele cu zero lei de la stat. Sepsi, cu cele 4,2 milioane de euro primite, a terminat abia pe locul 6. Ironia sortii… În 2022, CFR Cluj, CSU Craiova și Farul nu au primit niciun ban public. Banii publici, administrați de oameni politici, nu de profesioniști, se dovedesc prost gestionați. Asta se vede.
Când se închide robinetul, vine colapsul
Ce se întâmplă când se schimbă primarul? Sau când nu mai sunt bani? Clubul intră în colaps. Academica Clinceni, echipă de play-off în 2021, a retrogradat și s-a desființat în 2022. FC Argeș, în play-off în 2022, a retrogradat în 2023. Chindia Târgoviște, care a primit 9,7 milioane de lei în 2023, a retrogradat în același sezon. Aceste cluburi sunt la cheremul autorităților locale. Stabilitatea lor e o iluzie. Condiționată de interese politice.
Buzăul a tocat 11 milioane de lei în Liga a II-a. Și?
În timp ce Farul sau CFR Cluj construiesc pe termen lung, cluburi precum U Cluj sau Gloria Buzău primesc sume tot mai mari an de an. U Cluj a sărit de la 4,2 la 11,6 milioane de lei între 2022 și 2023. Gloria Buzău a tocat 11,1 milioane de lei în 2023 în Liga a II-a. Acum se zbate la retrogradare în Superliga. Întrebarea rămâne: cine plătește pentru un loc 10 în campionat? În timp ce Real Madrid sau Manchester City plătesc 200 de milioane de euro pentru un singur jucător. Gata.
