O voce puternică s-a stins. Rodolfo „Rudy” Acuña, figură marcantă a studiilor Chicano și activist controversat, a murit la 93 de ani. Un academician care nu s-a ferit să provoace. A lăsat în urmă o moștenire complexă și o carte, „Occupied America”, care continuă să fie predată și astăzi, potrivit News24.
Vestea decesului a fost confirmată luni de Carmen Ramos Chandler, purtător de cuvânt al California State University, Northridge (CSUN), unde Acuña a predat timp de aproape o jumătate de secol. Conform News24, el a fondat unul dintre primele programe de studii Chicano la o universitate majoră din SUA. Dar cine a fost, de fapt, Rudy Acuña?
Un profesor care ura apatia
Acuña nu era un academician tipic, nu. Colorat și adesea controversat, reușea să-i irite deopotrivă pe liberali și conservatori. Critica vehement nedreptățile comise de structura de putere albă. Dar nu se sfia să atace nici latinii înstăriți care, în opinia sa, încercau să-și abandoneze semenii mai săraci. Stilul său direct era legendar. Își provoca audiența doar pentru a-și demonstra punctul de vedere. „Mi-aș dori ca oamenii de aici să fie mai antagonici”, le-a spus el unor studenți în 2003. Uneori, mergea chiar mai departe. Mărturisea: „În Chicago, un tip m-a făcut mincinos și ne-am luat la bătaie.”
„Occupied America”: o istorie incomodă
Manualul său de referință din 1972, „Occupied America: A History of Chicanos”, a rămas un punct de reper. În carte, Acuña nu se ferea să critice pe nimeni. Într-o secțiune intitulată „Invazia SUA în California”, el a criticat atât armatele yankee care au forțat capitularea forțelor mexicane în Los Angeles în 1847, cât și pe californienii de origine mexicană, numiți Californios. Acuña susținea că aceștia din urmă stabiliseră un standard de brutalitate împotriva altor minorități, chiar înainte de sosirea cuceritorilor albi. „Californios și-au agravat greșelile prin violența împotriva indienilor”, nota el în cartea sa. Un punct de vedere tranșant, fără îndoială.
Lupta cu Universitatea… și victoria parțială. În 1991, la 59 de ani, Acuña a dat în judecată University of California, Santa Barbara. Acuza discriminare rasială, politică și de vârstă. De ce? Pentru că universitatea i-a refuzat un post permanent în departamentul său de studii Chicano. Un judecător a respins acuzațiile de rasism și politice, dar i-a dat dreptate în privința discriminării pe criterii de vârstă. Atât. Acuña a primit peste 325.000 de dolari. Banii au fost folosiți pentru a înființa o fundație. Aceasta oferă burse pentru studenții de la studii Chicano de la California State University, Northridge. Ironia sortii… Nu a primit postul, dar a transformat înfrângerea într-o victorie pentru studenți.
Dezamăgirea și împăcarea târzie
După ce și-a obținut doctoratul în 1968, a fost recrutat un an mai târziu pentru a fonda programul de studii Chicano la CSUN. De aici a început un lung conflict cu alți academicieni, pe care îi acuza că ignoră contribuțiile latino-americanilor. „În ultimii 25 de ani, am fost în război cu istoricii americani”, declara el odată. Dezamăgirea lui venea dintr-o profesie care părea mai interesată de trecut decât de prezent. Totuși, în anii târzii, viziunea sa a devenit mai nuanțată. El a recunoscut că izolarea de curentul academic principal semăna, într-o oarecare măsură, cu elitismul pe care îl reproșase altora. Acum, Departamentul de Studii Chicana și Chicano oferă peste 170 de cursuri, precum și diplome de licență și master. O moștenire impresionantă, nu-i așa?
