Jumătate din datoria publică a României e în euro și dolari. Un semnal de alarmă serios. Banca Națională ne avertizează. Ce înseamnă asta? O depreciere a leului ar putea lovi dur. Foarte dur.
România s-a expus masiv la fluctuațiile valutare, avertizează Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR. Atât statul, cât și companiile private au datorii mari în monede străine. Un risc major în contextul economic actual. News24 relatează că rezervele valutare ale României au atins un nivel record. Dar sunt oare suficiente? O întrebare pertinentă.
Leul se clatină, datoria crește?
Aproximativ 50% din datoria publică a României este emisă în valută, subliniază oficialul BNR. Simplu spus, dacă leul pierde teren în fața euro sau dolarului, datoria noastră crește automat. Chiar dacă, până acum, cursul a fost ținut sub control, analiștii vorbesc despre intervenții masive ale BNR. Intervenții costisitoare, trebuie menționat. Coincidenta?
Firmele, prinse cu garda jos
Nici sectorul privat nu e scutit de probleme. Datoria externă a firmelor este în creștere. Peste jumătate (54%) din datoria companiilor este pe termen scurt. Ce înseamnă asta? Firmele trebuie să returneze sau să refinanțeze rapid sume mari de bani. Sunt vulnerabile la orice turbulență financiară. O veste proastă, gata.
Rezervele BNR, o plasă de siguranță?
Rezervele valutare ale României sunt la un nivel record: 67 de miliarde de euro. Rezervele internaționale, incluzând aurul, depășesc 80,2 miliarde de euro. Sunt suficiente? Leonardo Badea crede că da, cel puțin parțial. „Menţinerea unui nivel adecvat al rezervelor internaţionale, aşa cum este cazul în prezent în România, reprezintă una din ancorele esenţiale care susţin ajustările importante pe care le parcurge economia României şi îi consolidează rezilienţa”, a declarat prim-viceguvernatorul BNR. Un argument solid. Dar oare suficient?
Lipsa de viziune ne costă scump
Dincolo de cifre, există o problemă mai adâncă. Lipsa de politici coerente pe termen lung. Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, atrage atenția asupra deficiențelor structurale, mai ales în sectoare cheie precum energia. Aceste lipsuri ne fac vulnerabili în fața șocurilor externe. „Absenţa unor politici coerente şi cu viziune, în special în domenii strategice, ca energia, slăbeşte capacitatea economiei de a răspunde eficient în caz de şocuri, precum sunt şocurile generate de război”, a punctat Marinescu. România are nevoie urgentă de o strategie economică clară. O strategie economică clară, da.
