Administrația condusă de Donald Trump a transformat conflictul din Ucraina într-un subiect secundar pe agenda globală. La aproape două luni de la declanșarea conflictului cu Iranul, atenția Casei Albe s-a mutat decisiv, iar liderul american a purtat deja o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, stabilind un armistițiu fără a consulta Kievul.
Noua realitate de la Washington
Un oficial european a recunoscut, sub protecția anonimatului, că „lucrurile par să fi ajuns într-un impas și au nevoie de un nou impuls”. Dar la Washington, prioritățile s-au redesenat complet. Un înalt oficial al Casei Albe a mărturisit că nu își amintește când a auzit ultima oară discuții despre criza ruso-ucraineană. „Iranul a devenit prioritatea principală”, a explicat acesta. Mai mult, principalii emisari ai președintelui implicați în dialogul cu Rusia și Ucraina, Steve Witkoff și Jared Kushner, „se ocupă în principal de Iran”.
Și totuși, retorica oficială încearcă să salveze aparențele. Olivia Wales, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, a transmis printr-un comunicat că administrația nu a abandonat dosarul ucrainean. „În timp ce președintele și echipa sa lucrează la un acord care să garanteze că Iranul nu va avea niciodată arme nucleare, aceștia continuă, si să facă progrese în vederea încetării războiului dintre Rusia și Ucraina”, a declarat aceasta.
Europa se trezeste la realitate
Bruxelles-ul nu mai stă pe gânduri. Uniunea Europeană a aprobat pana la urma împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, o decizie validată imediat după înfrângerea fostului prim-ministru maghiar Viktor Orban. Această hotărâre vine pe fondul unei presiuni economice uriașe, după cum noteaza Financiarul.
Un al doilea oficial european a explicat cum stau lucrurile, de fapt. „Totul se leagă. Impactul războiului din Iran și al blocajului actual al Strâmtorii Ormuz este uriaș și negativ pentru Ucraina și Europa. Iar asta a întărit determinarea europeană de a susține Ucraina”. Această reașezare geopolitică nu ocolește deloc România, unde tensiunile din Orient se traduc direct în costuri de transport mai mari și fluctuații pe piața energetică.
Iar Ucraina a deschis între timp o nouă sursă de venituri, semnând acorduri cu aliați europeni și din Golf pentru tehnologia sa de apărare cu drone. „Țările au început să realizeze că au nevoie de Ucraina la fel de mult cât au nevoie de noi. Atât de experiența lor de luptă, cât și de tehnologia lor”, a punctat oficialul european. În paralel, producătorii europeni de arme se grăbesc să își mărească producția, pe fondul îndoielilor că SUA vor mai livra armamentul achiziționat de NATO prin inițiativa PURL (un program de achizitii comune). „SUA ne-au asigurat că armele deja plătite în cadrul PURL vor fi livrate. Dar am îndoieli cu privire la pachetele viitoare, având în vedere nevoile SUA”, a declarat un al treilea oficial european.
Reactii dure si strategii noi
Să fim serioși, ruptura era previzibilă.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a criticat dur pe vicepreședintele american JD Vance, după ce acesta a afirmat că suspendarea ajutorului american și obligarea europenilor să suporte costurile este „unul dintre lucrurile de care e cel mai mândru”. Răspunsul liderului de la Kiev a fost tranșant. „Dacă JD Vance este mândru că nu ne ajută, înseamnă că îi ajută pe ruși, și nu sunt sigur că acest lucru întărește Statele Unite”, a declarat Zelenski.
Richard Haass, președintele Consiliului pentru Relații Externe, a confirmat gravitatea situației, scriind că „politica SUA de a se înclina spre Rusia și de a abandona Ucraina este rușinoasă. Este, si o eroare strategică de prim rang”. Comisarul UE pentru apărare, Andrius Kubilius, caută acum integrarea capacităților de apărare din afara Uniunii, vizând „o garanție solidă de securitate pentru Ucraina după ce se va instaura o pace justă”. Ian Bremmer, președintele Eurasia Group, consideră că prioritizarea Iranului „îi determină pe europeni să se pregătească mai urgent pentru securitatea colectivă în afara angajamentului Statelor Unite prevăzut la articolul V”.
O despartire complicata pe scena globala
Fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a cerut crearea „unui pilon european puternic de apărare”. Acesta a descris dezamăgirea profundă a continentului. „Încă din copilărie, am admirat Statele Unite. Le-am considerat un lider natural al lumii libere. A fost dureros să ajungem la concluzia că trebuie să ne reducem dependența de Statele Unite, dar aceasta este situația actuală”, a declarat Rasmussen.
Numai că divorțul strategic nu se produce peste noapte. Primul oficial european citat a recunoscut că „implicarea continuă a SUA este totuși necesară, deoarece acestea au o influență semnificativă”. V-ați gândit vreodată la complexitatea acestor negocieri purtate în spatele ușilor închise?
„Ar fi minunat să vedem negociatori americani vizitând Kievul. Cel puțin, SUA ar trebui să continue sprijinul militar și de informații acordat Ucrainei. Dar cred că europenii ar putea să-și asume un rol mai important și să aducă o nouă dinamică negocierilor, cu condiția ca americanii să continue să sprijine Ucraina și să ajute la garantarea a tot ceea ce se va conveni. La urma urmei, Trump dorește ca acest război să se încheie”, a adăugat același oficial.
