Televiziunea și radioul public din Franța sunt în centrul unui scandal politic și economic de proporții. O comisie parlamentară de anchetă a propus o tăiere drastică de un miliard de euro din buget. Măsura ar putea duce la închiderea mai multor canale și la restructurări masive în cadrul instituțiilor de stat France Télévisions și Radio France.
Acuzații de risipă și orientare politică
Timp de șase luni, audierile din comisia de anchetă au fost de-a dreptul tensionate. Raportul final aduce acuzații grave de risipă financiară semnificativă și, mai mult, o orientare de stânga a posturilor de stat. La prima vedere, pare o simplă dispută administrativă, numai că miza financiară este uriașă pentru contribuabili.
V-ați gândit vreodată cât ne costă pe noi, sau pe alți europeni, întreținerea acestor coloși media?
Ei bine, în Franța, costul pentru stat al audiovizualului public se ridică la aproape patru miliarde de euro anual. Iar această notă de plată uriașă este suportată direct de mediul de afaceri și de cetățeni. După cum arată o analiză a Financiarul, dacă până în 2022 sistemul era finanțat în principal printr-o taxă TV, acum banii provin direct din încasările din TVA. Această trecere de la o taxă fixă la finanțarea din taxa pe valoarea adăugată (un model fiscal intens dezbătut la nivel comunitar) este o mutare pe care și antreprenorii din România trebuie să o urmărească atent.
Miza privatizării și reacțiile politice
Dar lucrurile nu se opresc la o simplă tăiere de fonduri. Profesioniștii din industrie au respins imediat concluziile comisiei, catalogându-le drept nerealiste și motivate politic. Critici vehemente au venit chiar din partea prim-ministrului francez și a președintelui comisiei de anchetă, care văd în acest demers un atac la adresa presei libere.
Ținta principală a acestor critici este Charles Alloncle, raportorul comisiei (un deputat în vârstă de 32 de ani), aliat cu partidul populist de dreapta al lui Marine Le Pen. Piața media susține că acesta ar avea o agendă de extremă dreapta, al cărei scop final este să pregătească televiziunea și radioul public pentru o viitoare privatizare.
Cifrele vorbesc de la sine.
Partidul RN, cel mai mare partid din Franța în acest moment, susține de mult timp că este victima prejudecăților din partea mass-media de stat. Într-o petiție online care cere privatizarea, formațiunea politică afirmă extrem de clar: „audiovizualul public nu mai este un spațiu al informației imparțiale, ci un instrument de influență în slujba unei anumite tabere”.
Un model de business sub presiune
Si, hai sa vedem, dezbaterea aprinsă din Hexagon reflectă tensiuni similare din alte țări privind viitorul instituțiilor media tradiționale finanțate din taxe. Audiențele sunt în continuă scădere, ceea ce le face extrem de vulnerabile în fața criticilor venite din zona politicului și a mediului privat.
Numai că modelul francez are o particularitate care irită concurența. Spre deosebire de celebrul post britanic BBC, instituțiile publice franceze difuzează și publicitate. Pana la urma, ele generează venituri suplimentare din piața liberă, pe lângă cele patru miliarde de euro garantate anual de la bugetul de stat.
