Aproape o treime dintre cetățenii Uniunii Europene cred că nivelul lor personal de trai se va reduce în următorii cinci ani. Un sondaj Eurobarometru realizat pe peste 26.000 de persoane arată că 29% dintre respondenți anticipează o deteriorare, în timp ce 18% se așteaptă la o îmbunătățire, ceea ce înseamnă o diferență de 11 puncte procentuale în favoarea opiniilor pesimiste.
Datele indică și o presiune deja resimțită de populație. În ultimele 12 luni, 27% dintre europeni spun că nivelul de trai li s-a deteriorat, față de doar 11% care afirmă că situația lor s-a îmbunătățit. Alți 62% vorbesc despre stagnare. Pentru companii, această combinație poate însemna un consum mai prudent, o sensibilitate mai mare la preț și presiune pe marje în segmentele unde costul vieții influențează direct decizia de cumpărare.
Inflația, creșterea prețurilor și costul vieții au devenit principala temă pe care cetățenii UE vor ca Parlamentul European să o trateze cu prioritate. 47% dintre respondenți indică această problemă, cu 6% peste sondajul anterior, deși și atunci era pe primul loc. Potrivit Financiarul, această evoluție arată că subiectul nu mai ține doar de percepție, ci se transformă într-o sursă de presiune politică pentru măsuri cu impact bugetar, fiscal sau de reglementare.
Pesimismul nu este distribuit uniform. În rândul persoanelor de 55 de ani și peste, 34% estimează o scădere a nivelului de trai, în timp ce în rândul respondenților mai tineri proporția este de 17%. Diferența de 17 puncte procentuale este relevantă pentru domeniile care depind de consumul gospodăriilor mature, de la retail alimentar la servicii și sănătate, unde prudența la cheltuieli poate apărea mai devreme decât în rândul cohortelor tinere.
La nivelul statelor membre, Franța înregistrează cel mai ridicat nivel de răspunsuri negative: 44% dintre respondenți se așteaptă ca situația lor să se înrăutățească, cu 15 puncte procentuale peste media UE de 29%. Portugalia, Germania și Austria au rezultate apropiate. În schimb, țările nordice și Europa Centrală și de Est au perspective mai favorabile. În Polonia, doar 9% se așteaptă la o deteriorare a situației, iar în Ungaria proporția coboară la 8%, cel mai redus nivel de pesimism economic din întregul bloc.
Sondajul nu oferă o cifră separată pentru România. Datele publicate permit doar încadrarea țării în peisajul mai larg al Europei Centrale și de Est, unde perspectivele apar mai pozitive decât în vestul continentului. Din aceste cifre nu poate fi extrasă o concluzie locală fermă, însă poate fi observată o direcție regională mai puțin pesimistă.
Per ansamblu, imaginea Uniunii Europene rămâne favorabilă. 50% dintre cetățeni au o percepție pozitivă despre UE, în timp ce 17% au una negativă. Totuși, acest avantaj se restrânge în Franța, Austria, Grecia și Cehia, acolo unde tensiunea economică este mai evidentă. Conform Euronews, doar 62% dintre respondenții din Franța și Austria consideră că balanța generală a apartenenței la UE a fost pozitivă, cel mai scăzut nivel din Europa după Bulgaria, cu 57%.
Un oficial al Parlamentului European a legat direct componenta economică de felul în care sunt privite instituțiile europene, spunând: „Există mai mulți factori de luat în considerare, dar incertitudinea economică și creșterea prețurilor ar putea influența modul în care este percepută UE.” În acest context, inflația și costul vieții nu mai sunt doar indicatori macroeconomici. Ele pot influența încrederea în instituții, opțiunile electorale și predictibilitatea cadrului de reglementare, iar diferențele dintre piețe, precum 44% pesimism în Franța față de 9% în Polonia și 8% în Ungaria, conturează profile de risc social și politic foarte diferite pentru următorii cinci ani.
